Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În Brazilia, Pădurea Amazoniană arde pe fondul unei indiferențe generale

incendiu_amazonia_brazilia.jpg

Image source: 
France24

În ciuda unei mobilizări mondiale anul trecut, „plâmânii” Terrei sunt amenințați mai mult ca niciodată în prezent, din cauza nenumăratelor incendii. O catastrofă în plină desfășurare, în umbra pandemiei Covid-19, pe fondul unei indiferențe generale.

Acum un an, Pădurea Amazoniană ardea sub privirile îngrijorate ale întregii lumi. Dacă această emoție a pierdut din intensitate, incendiile s-au agravat în această vară și ar putea deveni și mai devastatoare decât în anii precedenți. În total, 2.248 de incendii au fost înregistrate în jungla braziliană în luna iunie, comparat cu un număr de 1.180 de incendii în 2019, conform datelor furnizate de sateliții de la Institutul  Național de Cercetare Spațială brazilian (INPE). În iulie, număr incendiilor apărute în regiune a ajuns la 6.803, față de 5.318 în 2019.

Oricât de dramatice ar fi, aceste cifre nu sunt din păcate „surprinzătoare”, estimează jurnalista France 24, Cécile Leuba, responsabilă pentru campania Forêts de la Greenppeace France. „Toate aceste incendii sunt produse intenționat de om și sunt legate în cea mai mare parte de defrișări. Defrișările au crescut cu aproape 35% între august 2019 și iulie 2020”, precizează aceasta.

Tăietorii de lemne clandestini și-au intensificat în special activitatea pe durata izolării: defrișările din Pădurea Amazoniană au crescut cu 64% în aprilie și în prima săptămână din mai, față de 2019. Aceste defrișări în masă se explică în parte prin reducerea controlului agenților însărcinați cu oprirea infracțiunilor ce vizează mediul înconjurător, având în vedere restricțiile de deplasare.

Incendii care devin „incontrolabile”

„În mod concret, proprietarii de terenuri au tăiat suprafețe foarte mari împădurite în această perioadă rece, anume între ianuarie și iunie. Și-au vândut stocurile apoi au dat foc la vegetație în timpul sezonului secetos între iunie și iulie. Arderea terenurilor împădurite este în ochii lor un mijloc de a face loc pășunilor și câmpurilor de soia”, explică specialistul.

Urgența ecologică este cu atât mai reală cu cât încălzirea climatică se agravează. „Cu cât temperaturile vor crește, cu atât ecosistemul va fi mai uscat, iar incendiile incontrolabile”, se îngrijorează Cécile Leuba. O scurtă recapitulare: incendiile din Pădurea Amazoniană s-au răspândit pe o suprafață mai mare de 900.000 hectare anul trecut.

Dacă un nou record riscă să fie atins anul acesta, ecoul acestuia în presa din comunitatea internațională ar putea ajunge pe locul al doilea ca importanță. „Contextul actual nu ajută foarte mult. Pădurea Amazoniană a fost principala știre anul trecut, când subiectele de actualitate nu erau de o importanță așa mare. Dar în fața pandemiei mondiale, incendiile nu prea câștigă teren”, remarcă Hervé Théry, geograf specialist din Brazilia, pentru France 24.

Sancționarea tăietorilor clandestini de lemne

Defrișările pot continua, cu atât mai mult cu cât responsabilii acestora sunt beneficiarii unui sistem care nu prevede sancțiuni. „Am identificat 207 proprietari care au dat foc în mod ilegal rezervelor protejate. Doar 5% dintre ei au primit amendă pentru ceea ce au făcut”, precizează pentru Franceinfo, Romulo Batista, responsabil pentru campania Pădurea Amazoniană de la Greenpeace Brazilia. Această sancțiune se hrănește în special din disprețul puterii braziliene în ceea ce privește mizele ecologice. Chiar și în acest an, președintele Jair Bolsonaro a negat existența incendiilor din Pădurea Amazoniană, evocând faptul că este o „minciună”, în ciuda informațiilor guvernamentale care indică faptul că mii de incendii au fost declarate în această regiune.

Anul trecut, liderul extremei drepte a negat intensitatea incendiilor, în ciuda presiunii din partea comunității internaționale. „Situația este aberantă. Jair Bolsonaro neagă cifrele date de guvern, inclusiv cele de la INPE, care se rezumă la analizele făcute de sateliți.  Sunt date brute, științifice, în această chestiune, nu ne putem opune lor”, insistă Cécile Leuba. „În același timp, echipele de la Greenpeace fac cercetări în această regiune și fac fotografii din care reies foarte bine incediile care au loc. Nu putem trece cu vederea”, adaugă specialista.

„Evanghelicii religioși, militarii și proprietarii de terenuri”

Dar grija pentru climat nu intră nicidecum în planurile politice ale șefului de stat, notoriu pentru scepticismul său în ceea ce privește climatul. „Bolsonaro multiplică provocările, adresându-se electoratului său, binecunoscuții evanghelici religioși, militari și propritetari de terenuri. Pentru acesta, dezvoltarea țării sale nu se face decât prin explorarea minieră și agricolă a terenurilor protejate. Sunt, așadar, puține motive pentru ca situația să evolueze”, menționează Hervé Théry.

Dincolo de catastrofa ecologică, incendiile riscă să agraveze situația sanitară, estimează oamenii de știință. Incendiile ar putea cauza mai multe boli respiratorii, iar sistemul de sănătate poarte fi suprasolicitat, într-o zonă deja fragilizată de către Covid-19.

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24