Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un colibri contra-tenor...

colibri.png

Un colibri Oreotrochilus chimborazo în Rezervația naturală Chakana din Ecuador, 26 august 2020
Image source: 
Rodrigo Buendia / AFP via France24

Cântecul său a fost mult timp confundat cu murmurul vântului din câmpiile ecuadoriene, dar oamenii de știință au fost uimiți să descopere recent pasărea contratenor: un Colibri cu o voce unică, de o tonalitate neobișnuit de înaltă.

Denumită de obicei „micuța stea ecuadoriană”, acest Colibri de doar 14 cm este capabil să emite sunete foarte înalte.

Această specie ecuadoriană, Oreotrochilus Chimborazo, emite sunete cu o frecvență de 13,4 kilohertzi putând să urce până la 16 khz, conform unui studiu publicat în revista Science Advances, în timp ce majoritatea păsărilor emit sunete cu o frecvență de 2 până la 8 kHz.

„Frecvența inițială este importantă deoarece indică frecvența cu care vibrează sirinxul, echivalentul laringelui, care produce sunetul”, explică pentru AFP Fernanda Duque din Ecuador, neurolog la Universitatea Georgia în SUA, autoarea acestui articol.

Încă uimită de descoperirea sa după cinci ani de muncă, neurologa în vârstă de 32 ani menționează că anumite păsări Colibri emit vocalize care ating 8 kHz, „rar se aud cântece cu o frecvență de emitere mai mică de 10 kHz, de aceea aceste vocalize sunt importante”, explică aceasta.

De altminteri, „micuța stea ecuadoriană” este singura pasăre Colibri care poate trăi la 5200 m altitudine, făcând față frigului extrem de pe platourile ecuadoriene, pe pajiști umede aflate la înălțime mare, un ecosistem vital care reacționează ca un burete ce reține apa.

Țara numără aproape 130 specii de Colibri, anume 40% dintre cele 300 specii înregistrate pe continentul american, singurul continent unde acestea trăiesc.

Masculii speciei Oreotrochilus chimborazo emit sunete atât de puternice încât pot să acopere zgomotul vântului ce străbate pajiștile și chuquiragua, plantele care constituie hrana lor preferată.

„Am auzit acest sunet, dar nu mi-am închipuit că poate fi un sunet produs de o pasăre. Pentru mine, sunetul semăna cu murmurul vântului de pe pajiște, cu un ssss”, își amintește soțul Fernandei Duque, Carlos Rodriguez, 33 ani, om de știință, tot din Ecuador, care studiază evoluția acestor păsări la Universitatea din Texas, SUA.

El s-a gândit inițial că acest sunet ar putea fi zumzetul unei insecte. „Dar am constatat că de fiecare dată când auzeam acest sunet, vedeam un colibri”, a explicat acesta.

Și „printre sunetele pe care suntem obișnuiți să le auzim, murmurul este cel cu frecvența cea mai mare, mai mare decât fluieratul”, subliniează acesta. Odată cu vârsta, amintește el, capacitățile auditive se diminuează și nu mai sunt capabile să capteze sunetul contra-tenorului Colibri.

Oreotrochilus Chimborazo trăiește în rezervația naturală Chakana, pe versanții vulcanului ecuadorian Antisana (50 km în sud-estul capitalei Quito), unde a fost realizat studiul.

În acest habitat, Efrain Cepeda, membru al Fundației de protecție a naturii Jocotoco, a observat de asemenea această pasăre. Odată ce pasărea începe să cânte, așezat pe planta chuquiragua, gâtul său se întinde, iar penele de pe cap i se mișcă ca și cum ar forma o undă care-și schimbă culoarea prin irizare, explică el.

Culoarea penelor variază de la violet la albastru, în funcție de lumină. Aceste culori și frecvența cântecului său sunt moduri de comunicare pe care le folosește pasărea „în diferite contexte sociale specifice, ca de exemplu când este nevoit să-și apere un teritoriu sau când vrea să seducă alte păsări”, explică Fernanda Duque.

Cercetătoarea a observat de asemenea că femelele și masculii speciei Oreotrochilus Chimborazo trăiesc pe teritorii diferite și că doar masculii emit aceste sunete foarte înalte, mult mai complexe decât alte vocalize pe care această specie le emite de obicei.

 

Traducere de Smaranda Teodoriu, după France24