Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Pădurea Letea: Lianele, rupte de turiștii "Tarzan"

stejar_plus_liana.jpg

Stejar în Letea. RFI România/Vlad Ionete.

Pădurea Letea a fost una dintre cele mai vizitate locuri din Delta Dunării anul acesta. Ce impact are fluxul mare de turiști asupra biodiversității de aici aflați din reportajul următor realizat de Andreea Orosz.

"Bună ziua!
Bună ziua!
Cum e?
Nebunie mare! Ne mișcăm cum putem.
Nu am știut că marțea sunt atâția oameni la Letea. Să nu găsești căruță, să nu găsești loc la masă. 
Să vezi ce a fost ieri...
Mai rău?
Daaa."
Un schimb de replici care surprinde înghesuiala și foiala de pe grindul Letea.
"Bine ați venit în pădurea Letea. Accesul în pădure este permis cu plata unui tarif de 1 euro de persoană fără TVA. Copiii sub 10 ani nu plătesc. Dai SMS la numărul 7473 cu textul „Letea” citim pe un panou mare, chiar la intrarea în sat.
Cum se explică faptul că anul acesta vin așa mulți la Letea? De ce a devenit un loc turistic
?" îl întrebăm pe ghid.

"Letea a fost foarte promovată ca destinație turistică. Cred că a fost și greșeala mea pentru că am început o promovare prea mare pentru acest loc. Locul ăsta trebuia ținut pentru oamenii care chiar înțeleg de ce vin aici. A devenit o atracție și toată lumea vrea să vină. 
Este posibil accesul datorită acelor bărci rapide pentru că vin foarte mulți de la Tulcea, de la Murighiol. Înainte, ca să faci excursia asta știai clar că faci o zi sau două ca să și înțelegi ceva din drumul ăsta și din pădure. E păcat să vii până aici și să nu înțelegi de ce ai venit. 
Uită-te la contrast. Până acum am venit pe apă și acum suntem în mijlocul unui deșert. S-a schimbat complet vegetația, s-a schimbat complet peisajul, s-a schimbat complet tot. Fără o mașină de teren nu ai ce să faci. Poți să te duci din sat pe jos, dar nu vara. 
 


Liana grecească pe un plop. Foto: RFI România/ Vlad Ionete.

"Aici plantele sunt vedeta. Dacă în baltă păsările sunt vedeta, aici plantele reprezintă baza biodiversității. Cred că nici acum nu sunt catalogate toate insectele și toate plantele din zona asta la modul profesionist. Acum mergem la ceea ce se numesc „dunele mici”.
Alt obiectiv turistic?
Alt obiectiv turistic tot de aici din pădure. Dunele au fost formate de vânt.
Ca să intrăm aici am trecut de un nou punct de control.
Da. Este foarte bine că se controlează.
Și aici este un podeț?
Da, pentru că primăvara aici se inundă. 
Peisajul foarte frumos este dincolo de dunele de acolo, dar acum nu mai e voie să trecem.
 
Puteți să vedeți ce vă spuneam mai devreme, un stejar bătrân, dar cu o înălțime relativ mică față de un stejar de luncă sau un stejar obișnuit. 
În schimb, coronamentul este foarte foarte bogat și foarte jos. Uite cât e de larg. Ăsta este un stejar doborât de vânt, dar care căzut fiind a continuat să trăiască așa, în poziția asta...

Letea devine un obiectiv din ce în ce mai vizitat

Letea a fost dintotdeauna o atracție a Deltei pentru că este un obiectiv unic. Nu numai Letea, cât și pădurea Caraorman reprezintă elemente unice de peisaj natural în Delta Dunării. Vorbim despre niște păduri care s-au adaptat pe grinduri de nisip. 

Fâșiile de pădure sunt formate între dunele de nisip. Este un lucru destul de special să avem aceste dune de nisip în mijlocul unei zone umede, pentru că vorbim despre o zonă umedă, cu întinderi mari de apă. 

Pădurea este spectaculoasă prin aspectul subtropical dat de plantele cățărătoare, în special de liana grecească care se întâlnește aici.
Este limita nordică de răspândire a acestei plante care provine din zona mediteraneană. Dar (este spectaculoasă) și prin arborii seculari, de stejarii care s-au dezvoltat acolo, surprinzător, pe un sol destul de instabil, fiind un sol destul de nisipos. 

Practic, acolo a fost fundul de mare. Delta Dunării s-a format într-un golf. De la formarea acelui cordon de nisip, cele două insule, Letea și Caraorman s-au unit. 

Acest cordon se observă și acum. Dacă ne uităm pe o hartă putem vedea cum împărțea suprafața Deltei Dunării în două, delta fluvială, în spre Dunăre și în spre mare vorbim de zona maritimă a Deltei Dunării, cu specificul unei zone influențate de mare, cu vegetație tipică, adaptată la soluri sărăturate. Nu mai vorbim de păduri de sălcii sau vegetație foarte luxuriantă, ci vorbim despre tufe, de tufărișuri de cătină, de plante specifice zonelor costiere.


Hasmac (fâșie de pădure) specific Pădurii Letea. Foto: Vlad Ionete

Cum am spus, aceste păduri sunt unice pentru că sunt așezate pe aceste dune de nisip și dezvoltă aici o gamă largă de specii. Peste 500 de specii de plante superioare se întâlnesc în pădurea Letea. Aici ne-am gândit să organizăm niște trasee de vizitare care se respectă de cei din zonă, care organizează excursiile. 
Pentru ca turistul să vadă, totuși, puțin din pădure, sunt organizate trei trasee turistice în pădurea Letea, care ating limita pădurii. De pe aceste trasee se poate observa o parte din pădure și dunele. Dar se respectă.
Fără să fie afectate?
Fără să fie afectate.
 

Lianele, rupte de turiștii "Tarzan". Foto: RFI România/Vlad Ionete.
Ăștia sunt stejari, în principal, nu? 
Da. Amestecați puțin cu frasin, meri sălbatici, peri sălbatici...Curpen și viță sălbatică pe același copac. Plantele cățărătoare care dau aspectul subtropical al acestei păduri. E cea mai nordică pădure subtropicală din Europa. O să mai vedeți și liane. 
Sunt mai multe tipuri de plante agățătoare. Aici, curpenul și vița sunt cele mai răspândite. Au fost zone cu copaci foarte încărcați de plante cățărătoare. Din păcate, turiștii din segmentul despre care discutam mai devreme au vrut neapărat să își facă poze ca tovarășul Tarzan agățați de liane și le-au rupt pe toate. 
Din păcate asta este tragedia obiectivelor turistice din România. Aici, ținând de Romsilva, este păzit. Este câte un pădurar la fiecare intrare și lucrurile stau cam sub control. Altfel, găsești numai gunoaie, totul distrus, rupt, spart. Ăsta e nivelul de cultură al turiștilor, din păcate.