Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Râurile din Balcani adevărate gropi de gunoi

Un reportaj EURONEWS scoate la iveală neregulile din sistemul de reciclare a deşeurilor din Muntenegru, Serbia și Bosnia şi Herţegovina

Pe câteva sute de metri, râul Drina din Bosnia și Herțegovina a dispărut sub un covor de deșeuri. În timpul perioadelor ploioase, tot gunoiul plutitor este transportat de la depozitele ilegale care se găsesc în special de-a lungul acestui curs de apă. De acelaşi regim suferă şi afluenții râului Diana, care se află în ţările vecine - Serbia și Muntenegru. În apropierea orașului Vişegrad, aceste deşeuri plutesc în derivă şi sunt, oarecum, reținute de o barieră flotantă fragilă. Activistul de mediu Dejan Furtula urmăreşte de mai bine de 10 ani efectele acestui dezastru ecologic din zonă. "Această situație are grave repercursiuni asupra biodiversității locale", a declarat reprezentantul Centrului Eko Vişegrad. „Substanţele nocive sunt preluate de peștele pe care îl mâncăm”, subliniază el. „Deoarece în zonă nu există o infrastructură de reciclare funcțională, aceste deșeuri, odată colectate, sunt pur și simplu incinerate la centrul de tratare a deșeurilor municipale și locuitorii respiră gazele eliberate în timpul procesului de incinerare”, a spus el.

 

Bariere plutitoare distruse de precipitaţiile abundente

În reportajul prezentat pe postul EURONEWS se pot observa deşeurile plutitoare şi una dintre barierele construite, care a cedat în urma ploilor abundente din luna ianuarie. Insulele sunt formate din sticle de plastic, scânduri, butoaie din metal ruginite și tot felul de alte gunoaie. În amonte, afluenții Drinei din Muntenegru, Serbia și Bosnia aduc şi ei multe deșeuri. O a doua barieră este instalată la doi kilometri în amonte de hidrocentrala Vişegrad, pe Drina, pentru a împiedica resturile să afecteze funcționarea barajului din zonă. Oficialii spun că în fiecare an, lângă Vişegrad, sunt colectate între 6.000 și 8.000 m³ de deșeuri. Directorul Departamentului de protecție a mediului de la Barajul hidroelectric de pe Drina, Darko Frganja, spune că au fost chiar obligați să deschidă o unitate nouă, dedicată operațiunilor de curățare a apelor, dar pentru operarea acesteia costurile sunt foarte ridicate, până la 100.000 de euro pe an.


Image source: 
euronews.com

Activiştii de mediu spun că acest lucru se întâmplă de 25 de ani și că cele trei ţări prin care trec râul Drina şi afluenţii acestuia - Bosnia, Serbia și Muntenegru - nu fac prea mult pentru a pune capăt acestui lucru, ci să se învinovățească reciproc. Problema nu este nouă, deoarece țările balcanice au o gestionare deficitară a deșeurilor și tone de gunoi ajung în mod curent în râuri. Bosnia, Serbia și Muntenegru nu au făcut prea multe pentru a remedia problema, spune activistul de mediu, Dejan Furtula.


Image source: 
euronews.com

Imaginile filmate de postul de televiziune EURONEWS au fost trimise oficialilor din Bosnia care, prin vocea viceministrului pentru ecologie, Svjetlana Radusin, spun că lipsa resurselor şi a fondurilor a condus la o astfel de situaţie. "Conform estimărilor, doar 60-70% din teritoriul Bosniei are infrastructură pentru a permite gestionarea responsabilă a acestor deșeuri din plastic", a spus Radusin.

 

Un balon de fotbal purtat de râurile Muntenegrului în... Serbia

Situația este la fel de critică și pe cealaltă parte a frontierei din Serbia, pe râul Lim, unul dintre afluenții principali ai râului Drina în amonte, spune activistul de mediu Siniša Laković. El organizează excursii de rafting pe acest râu, dar în ultima vreme a fost preocupat de colectarea gunoiului. „Este într-adevăr o problemă regională”, spune Siniša Laković. „Am descoperit această minge de fotbal, care poartă sigla Federației de Fotbal din Muntenegru și semnăturile unora dintre jucătorii echipei naționale. Dacă nu ar fi fost recuperată, această minge ar fi mers mai departe", a spus activistul . „Ar fi trecut din Muntenegru, apoi de la râul Lim din Serbia unde suntem la Drina din Bosnia, apoi la Sava și ar fi putut ajunge chiar la Dunăre la Belgrad”, a dat asigurări Siniša Laković .


Image source: 
euronews.com

ONG-urile locale estimează că cinci municipalități din Muntenegru, două din Serbia și una din Bosnia și Herțegovina se confruntă cu astfel de insule formate din deşeuri de-a lungul râului Lim. „Dacă toți cei care aruncă gunoiul aici ar fi sancționați și amendați, ar crește gradul de conștientizare a problemei și oamenii ar înțelege că facem acest lucru nu numai pentru noi înșine, ci și pentru viitorul copiilor și nepoților noștri”, soune activistul.

 

Serbia vrea să construiască unități de reciclare

Ministrul sârb pentru Protecţia mediului, Irena Vujović, recunoaşte nevoia urgentă de a controla deversarile ilegale și promite să accelereze operațiunile de curățare, în timp ce solicită mai mult timp pentru a găsi soluții durabile. În așteptarea unor soluții concrete, locuitorii sunt prinși într-un cerc vicios creat în jurul gunoaielor din râurile din regiune, care pare că nu se termină niciodată.


Image source: 
seenews.com

Râul Drina face graniță naturală între Boşnia - Herţegovina și Serbia, având suprafața cea mai mare a bazinului hidrologic în Alpii Dinarici. Râul ia naștere prin confluența lui Tara cu Piva, la Hum (Bosnia), și are o lungime de 500 km. Râul Drina este cel mai mare afluent al Savei, care se varsă în Dunăre. Bazinul râului se numește Podrinje sau Valea Drinei.