Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Groenlanda: Un controversat proiect minier determină organizarea de alegeri anticipate

groenlanda.png

Afiș electoral pe o stradă din orașul Nuuk, Groenlanda, 4 aprilie 2021
Image source: 
AFP via France24

Cetățenii cu drept de vot din Groenlanda au mers ieri la urne pentru alegerile parlamentare organizate anticipat din cauza unui controversat proiect minier care poate avea un impact major asupra acestui teritoriu autonom din Arctica.

În imensa insulă cu doar 56.000 de locuitori dintre care aproape 40.000 de alegători, cele două partide principale se opun aprobării unui proiect care vizează exploatarea de uraniu și alte minerale rare din regiunea sudică Kuannersuit.

Pentru susținătorii acestui proiect, printre care se enumeră și Partidul Social-Democrat Siumut aflat acum la putere, dar în scădere puternică în sondajele de opinie,  mina reprezintă o resursă importantă pentru o economie mică precum cea a Groenlandei, dependentă încă de subvențiile plătite de Danemarca.

Opoziția, în frunte cu Partidul Inuit (Inuit Ataqatigiit, IA), un partid de stânga cu tendințe ecologiste, care conduce în ultimele sondaje, consideră mina o amenințare pentru mediul local neatins și de o frumusețe rară, care se confruntă deja cu spectrul schimbărilor climatice accelerate.

Groenlanda, care și-a câștigat autonomia față de Danemarca în urma referendumului din 1979, prezintă din ce în ce mai mult interes pe plan internațional, dovadă fiind oferta de cumpărare a președintelui Trump în 2019, ca reacție la pretențiile Rusiei și mai recent ale Chinei față de unele regiuni arctice.

Nu e de vânzare

Autoritățile de la Copenhaga, cât și cele de la Nuuk au dat de înțeles că teritoriul nu este de vânzare, dar guvernul local încearcă să atragă investitori internaționali recurgând la resursele naturale de care dispune.

Susținut de compania australiană – cu capital chinezesc - Greenland Minerals, care deține permis de explorare din 2010, proiectul Kuannersuit a fost cauza principală a organizării acestor alegeri anticipate, alături de retragerea din Parlament a unui mic partid aliat partidului Siumut.

Pe lângă minerit, campania se concentrează și pe pescuit, care constituie activitatea principală de pe cea mai mare insulă din lume (dacă excludem insula continentală a Australiei), dar și pe problemele sociale și identitatea culturală, într-un moment în care tinerii se reconectează la cultura inuită și contestă moștenirea colonială daneză.

Condus de Mute Egede, un deputat de 34 de ani, Partidul IA conduce în ultimele sondaje de opinie cu 36%, cu 10 puncte peste rezultatul de la ultimele alegeri din 2018. Partidul Siumut, aflat la putere de patru decenii, este creditat cu 23%, cu 4 puncte mai puțin față de alegerile precedente.

Totuși rezultatul alegerilor rămâne incert, potrivit politologului Rasmus Leander Nielsen, de la Universitatea din Groenlanda, mai ales că este puțin probabil ca un partid să obțină majoritatea absolută. „Cel mai probabil scenariu este ca partidul IA să se alieze cu două partide mici”, spune el.

Partidul de stânga verde IA este în favoarea unui moratoriu privind zăcămintele de uraniu care ar suspenda de facto autorizarea exploatării acestuia.

Pentru Erik Jensen, președintele Siumut, mina „ar contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economiei groenlandeze” prin diversificarea surselor de venit, o condiție prealabilă pentru independența deplină, pe termen lung, față de Copenhaga.

Danemarca, care susține că nu intenționează să împiedice un proces de independență, plătește mai mult de 520 de milioane de euro pe an guvernului groenlandez, adică o treime din bugetul său total.

Pe lângă exploatarea minereurilor, dezvoltarea turismului și a agriculturii în sud sunt importante pentru acest teritoriu, ale cărui exporturi sunt realizate în proporție de 90% din pescuit.

Chiar dacă potențialul minier a fost exploatat doar parțial, „exploatarea durabilă a resurselor vii, precum peștii, va fi cea mai bună soluție pe termen lung pentru Groenlanda, deoarece toate celelalte resurse marine din întreaga lume sunt exploatate în exces”, remarcă Minik Rosing, profesor de geobiologie la Universitatea din Copenhaga.

Din anii 1990, încălzirea globală se manifestă de două ori mai rapid la Polul Nord decât în alte părți ale globului și a perturbat stilul de viață tradițional bazat pe vânătoare al inuiților, care constituie mai mult de 90% din populația groenlandeză.

 

Traducere de Anca Sefciuchevici după articolul AFP preluat de France24