Cazul ursului Arthur|Berceanu la RFI: Nu contează dimensiunea animalului, ci cum a fost vânat

Cazul ursului Arthur a pornit de la informațiile dezvăluite de organizația Agent Green, potrivit căreia prințul Emanuel von und zu Liechtenstein ar fi trebuit să împuște o ursoaică agresivă, în baza unei derogări, dar în loc, a omorât un mascul de dimensiuni uriașe, în vârstă de 17 ani.

ONG-ul de mediu afirmă că era probabil cel mai mare urs brun din România și poate din Europa. Premierul Florin Cîțu și ministrul Mediului, Tanczos Barna, pun la îndoială acest lucru.

Șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, spune că de fapt dimensiunea ursului Arthur nu are nici o relevanță în anchetă: ”Nu contează absolut deloc dimensiunea ursului, nu contează cine anume l-a împușcat, ci modalitatea în care s-a făcut din punct de vedere legal această recoltare de urs, pentru că vorbim de un urs capital, mare, de trofeu, care are un anumit comportament, oriunde l-am pune în pădurile din România, are un anumit comportament, datorat speciei și de obicei el trăiește în mijlocul pădurii, în sălbăticie, unde e ocupat de dimineață până seara și pe timpul nopții, cu marcarea și menținerea teritoriului pe care îl deține, pentru că la aceste dimensiuni nu există și alte animale care să îl concureze cumva, să-l deranjeze sau să-l alunge din pădure spre marginea pădurii. În general, singurele lucruri care împing un astfel de urs de asemenea dimensiuni spre marginea teritoriului sunt exploatările forestiere intensive, sunt lipsa hranei, atunci când se face o culegere a hranei, cum avem fructele de pădure sau o hăituire a animalului respectiv. În cazul de față, nu vorbim de fructe de pădure, iar exploatările nu erau foarte puternice în zona de habitat a acestui animal și de asta am avut suspiciuni”.

Ce s-ar putea schimba, după cazul ursului Arthur?

Întrebat dacă ar fi posibil ca recoltarea unui urs să se facă în prezența unui angajat al Ministerului de Interne și a unui reprezentant al Gărzii de Mediu, așa cum propune Agent Green, Octavian Berceanu a răspuns: ”Susțin 100% ca instituțiile care semnează derogarea pentru recoltarea unor astfel de exemplare și a exemplarelor din speciile strict protejate, cum ar fi ursul, recoltarea să se facă în prezența a cel puțin două persoane delegate de la Garda de Mediu și de la Agenția pentru Protecția Mediului, cele două instituții care și semnează dosarul și actul de derogare, respectiv fișele care constituie actul de derogare semnat de minister”.

Întrebat de ce nu s-a întâmplat acest lucru până acum, șeful Gărzii de Mediu a răspuns: ”Este un vid legislativ și cumva ar trebui să îndreptăm lucrurile, pentru că posibilitatea împușcării altui urs decât cel menționat în act, adică ursul care face pagubă, există substanțial și atunci aș vrea să evităm astfel de situații critice pe viitor și să avem acolo cel puțin doi oameni din Ministerul Mediului, de la Garda de Mediu și de la Agenția pentru Protecția Mediului, care să-și asume și ei rezultatele recoltării”.

Aflați aici reacția prințului în scandalul legat de împușcarea ursului Arthur: https://www.rfi.ro/mediu-133634-primul-raspuns-oficial-al-printului-acuzat-ca-ucis-cel-mai-mare-urs-din-romania 

Ce poate face Garda de Mediu pentru a preveni vânătoarea de trofee? ”Primul lucru este să faci monitorizarea speciei și a exemplarelor. Există în momentul de față tehnologie, care să spună foarte clar și să specifice caracteristicile fiecărui exemplar care face pagube, așa cum avem noi pe Facebook sau pe aplicații de telefon, care ne pot face recunoaștere facială, așa există și aplicații soft, care puse pe camere și pe imagini, pot să facă recunoașterea exemplarului, astfel încât să fie identificat cu precizie”, spune Octavian Berceanu.