Panda gigant nu mai este clasificat drept specie în pericol

Clasificarea a fost redusă după ce numărul exemplarelor aflate în sălbăticie a ajuns la 1.800, prin eforturi susţinute de conservare, inclusiv extinderea habitatului.

Cea mai recentă clasificare „reflectă condiţiile lor de trai îmbunătăţite şi eforturile Chinei de a păstra habitatul lor integrat”, explică Cui Shuhong, şeful departamentului Natură şi Conservare Ecologică din Ministerul Mediului.

Ea vine după mai mulţi ani de când International Union for Conservation of Nature (IUCN) înlăturase animalul din lista speciilor aflate în pericol şi îl reetichetase drept „vulnerabil”, în 2016.

La acel moment, oficialii chinezi au contestat decizia, spunând că poate face oamenii să creadă că efoturile de conservare pot fi relaxate.

Anunţul de săptămâna aceasta al Ministerului chinez al Mediului reprezintă prima schimbare a statutului animalului pe lista de specii aflate în pericol a ţării, care foloseşte standarde similare cu cele ale organizaţiei IUCN din Elveţia.

Un ”instrument diplomatic”

Experţii recunosc că succesul este datorat, în mare parte, eforturilor Chinei de a recrea şi repopula pădurile de bambus. Bambusul reprezintă aproximativ 99% din dieta panda.

Grădinile zoologice au încercat de asemenea să crească numărul de exemplare prin metode de reproducere în captivitate.

China consideră panda patrimoniu naţional, dar l-a folosit în trecut, timp de decenii, ca instrument diplomatic, comentează BBC.

Începând cu anii 1950, China a folosit panda pentru a stabili prietenii politice pe glob.

Până la jumătatea anilor 1980, erau folosiţi drept cadouri diplomatice ale Chinei pentru anumite ţări, precum SUA, Franţa, Japonia şi Marea Britanie. Începând cu 1984, au fost doar împrumutaţi pentru o perioadă de zece ani, la preţul de 1 milion de dolari pe an pentru fiecare exemplar. Orice panda născut în străinătate era proprietatea statului chinez.