Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amenințare climatică și provocări sociale – o ecuație cu soluții greu de găsit

Europarlamentarul liberal Marian Jean Marinescu (membru al grupului PPE) a criticat pachetul legislativ de protecție a mediului, „Fit for 55”, propus recent de Comisia Europeană, care prevede, printre altele, ca din anul 2035 să nu mai poată fi vândute în UE mașini noi pe benzină sau motorină. Într-o întâlnire online cu cititorii HotNews.ro și StartupCafe.ro, el a spus că propunerile Comisiei nu țin cont suficient și de necesitatea de a apăra locurile de muncă ale angajaților din industria auto.

Unul dintre argumentele europarlamentarului român are la bază câteva cifre: un motor electric are 400-500 de piese, pe când un motor cu combustie internă are 3-4 mii de piese. Ceea ce, în final, va însemna locuri de muncă mai puține.

Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei de transport din Parlamentul European, a militat pentru un echilibru între obiectivele ecologice și cele economice.

„Eu nu văd nicio diferență între a muri din cauză de temperatură sau a muri de foame, că nu ai un loc de muncă”, a conchis europarlamnarul român.

 Poate că ecologiștii vor sări să-l atace pe europarlamentarul român, iar așa-numiții climatosceptici îl vor aplauda.

 

 

Atitudinile extreme n-ar folosi nimănui

Într-adevăr, renunțarea la mașinile cu motoare termice ar reprezenta o adevărată revoluție. După cum observă și editorialistul ziarului Le Monde, aceasta va avea un impact uriaș asupra unui număr mare de întreprinderi și asupra ocupării forței de muncă.

Iar Le Monde vede aici și o provocare de tip societal.

Mașina, un simbol al emancipării claselor mijlocii și muncitoare, va deveni din nou un produs scump – ar putea costa cu aproape 10.000 de euro mai mult decât echivalentul său termic.

Automobilul rămâne un instrument al libertății  și provocarea mobilității curate nu privește doar producătorii.

Așadar, impactul social și politic al propunerilor Comisiei Europene nu este de neglijat. Președintele Macron s-a confruntat cu mișcarea Vestelor Galbene în urma tentativei de a institui o taxă de numai câțiva cenți pe combustibilii solizi.

În Germania, inundațiile venite cu două luni înaintea alegerilor parlamentare par să sufle în pânzele ecologiștilor.

Armin Laschet, guvernatorul creștin-democrat al landului Renania de Nord – Westfalia, care se luptă pentru a deveni succesorul Angelei Merkel în urma alegerilor din 26 septembrie, a fost supus unul val de critici legate de faptul că minele de cărbune continuă să funcționeze în land.

“Sunt guvernator, nu activist.”, a răspuns el, enervat, în cadrul unei dezbateri TV.

Germania este o putere industrială majoră și o eventuală pierdere a acestui statut, fie și pe altarul luptei pentru salvarea planetei, va fi plătită electoral tot de cei de la putere.

Industria germană mai are nevoie de energie convențională pentru următorii circa 20 de ani, perioadă în care, se speră, energia curată va deveni ieftină, eficientă și accesibilă. Și iată, optează pentru varianta directă a conductei North Stream 2.

 

Îngrijorări în Europa Centrală

Statele central și est-europene, cu o bază industrială mai puțin dezvoltată și care au încă nevoi majore legate de infrastructură, au și ele motive de îngrijorare.

Polonia, de exemplu, care a avut o tranziție de succes de la economia planificată la cea liberă, grație și fondurilor europene masive, a rămas cu o bază energetică învechită.

Țara depinde în proporție de 80% de energia obținută din arderea cărbunelui. Tranziția se anunță îndelungată și dureroasă, din perspectivă economică și socială.

Peste 80.000 de locuri de muncă din regiunea Sileziei – e adevărat, subvenționate și politizate - depind direct de extracția cărbunelui. Regiunea este un fief electoral al conservatorilor la putere.

Evident, urgența acțiunii climatice nu poate fi pusă în discuție - și vedem cu toții fenomenele extreme înregistrate în această vară de-a lungul și de-a latul Europei.

Însă a nu ține cont de aspectele sociale și politice ar fi o greșeală la fel de mare.

Societățile noastre au nevoie de o dezbatere corectă și responsabilă, în care abordările extreme și populiste ar trebui evitate, indiferent din ce direcție ar veni.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 3 august 2021