Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Soluții inovatoare de reînverzire a marilor orașe ale lumii (foto)

Grădini pe acoperișuri, clădiri verzi, copaci plantați în deșert... Marile orașe ale lumii se întrec în idei pentru a face ca natura să pătrundă în zonele urbane generatoare de puternice emisii de gaz cu efect de seră. Reportajul France 24 trece in revistă mai multe inițiative, de la Milano la Singapore și până la Chengdu, în China.

De la înălțimea acoperișurilor din New York sau a clădirilor din Milano până la nivelul solului din deșertul Riyad sau pe străzile din Medellin (Columbia) spațiile verzi se dezvoltă în marile orașe ale Planetei.

Scopul este ca natura să revină în orașe, în condițiile în care toată lumea este de acord astăzi că 70% din gazele cu efect de seră provin din zone urbane, unde canicula le amplifică. Alertele de poluare apar din ce în ce mai frecvent, atât la Moscova sau la Vancouver cât și la Paris sau New Delphi.

Potrivit unui proiect de raport al unor experți ai ONU obținut recent de AFP, indiferent de ritmul reducerilor emisiilor de GES, efectele devastatoare ale încălzirii globale asupra naturii și oamenilor nu vor scădea, ba chiar mai mult, vor deveni foarte grave cu mult înainte de 2050.

Mai multi urbaniști, arhitecți și peisagiști au început să facă proiecte: de la simple ghivece cu flori pe trotuare, până la cele mai extravagante clădiri.

Potrivit unor rapoarte ale Grupului Guvernamental de Experti (GIEC) modelul urban a început să se schimbe la sfârșitul anilor 1990 în epoca dezvoltării durabile, mult după urbanizarea masivă a anilor de după război, aglomerarea zonelor comerciale și creșterea explozivă numărului de mașini. Acesta s-a dezvoltat la începutul secolului XXI, în epoca încălzirii globale, în urma rapoartelor alarmante ale Grupului interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC).

Datorită pereților verzi și acoperișurilor înverzite, temperatura pe ”străzile-canioane” în timpul lunilor cele mai fierbinți din nouă orașe din întreaga lume a scăzut cu cifre între 3.6 la 11.3 ° C la orele de caniculă potrivit unui raport "Nature en ville" al Agenției franceze privind tranziția ecologică. Dar toate proiectele sunt la fel?

”Pentru ca un proiect să fie eficient acesta trebuie să îndeplinească mai multe cerințe: să scadă temperatura la mai multe grade, să conserve biodiversitatea, să amelioreze calitatea vieții și să genereze o conștientizare în randul oamenilor”, susține Jean Haentjens, coautor al cărții "Eco-urbanism". 

De asemenea, trebuie ”să răspundă dorinței publicului, mai precis să fie gândit în funcție de mediu, adaptată contextului social al locuitorilor și să se afle în proximitatea locuitorilor”, completeaza eco-urbanistul.

 

Grădinile viitorului la Singapore

Arbori giganți înconjurați de beton, grădini de basm și munți în interiorul unor sere, așa arată Gardens by the the Bay, emblema și atracția orașului Singapore, situat foarte aproape de cartierul comercial.

Cei 18 "Super Trees" (Super Arbori) din ”beton vegetal”, ale caror vârfuri se apropie de panourile solare, au o inaltime de la 15 la 50 de metri.

Sub imensele sale sere din oțel și din sticlă, Flower Dome găzduiește o grădină botanică colorată, de zeci de mii de specii de plante rare de pe cinci continente și Cloud Forest (Pădurea Cloud), un munte artificial cu cascadă și plante care cresc de obicei până la 2000 de metri. Locația deschisă în 2011 pe o suprafață de 101 hectare, a câștigat ulterior premiul World Building of the Year (Clădirea Mondială a anului).

În ceea ce ce privește interesul pentru mediu, experții rămân sceptici. "De ce sa facem arbori de beton atunci cand îi poți avea pe cei adevarati?", se întreabă autorul cărții Habiter le monde, Philippe Simay. "Aceste reprezentări pot fi niște super-invenții (...) fără scopuri ecologice și arată ca un Dinsnelyland al naturii " completează acesta.

"Un compliment adus naturii", "Un coup de com", afirmă Claire Doussard, profesor și cercetător asociat la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS). "Este evident că toate aceste invenții tehnice pun în valoare Singaporele" dar contribuie și la "sensibilizarea publicului" care vine sa viziteze in număr mare aceasta natură amenințată de schimbările climatice, spune cercetătoarea.

 

Agricultură pe acoperiș la New York

Printre clădiri și hornuri înalte, străzi cu 4 benzi, câmpurile de ridichi, praz, salate sunt cultivate la înălțime pe o suprafață de peste 14 000 metri pătrați.

Suntem pe unul dintre cele mai mari acoperișuri cultivate din lume, mai precis, la etajul 9 al clădirii Sunset Park din Brooklyn (New York).

”Aici cultivăm, vindem, cumpărăm, facem plimbări și ajutăm rezidenții orașului să găsească o conexiune cu natura. În acest proces efectele caniculei scad, se ameliorează calitatea aerului și se fructifică biodiversitatea locală”, explică fondatorii acestui proiect inovator.

Lansat  în urmă cu 10 ani, proiectul include azi 3 astfel de acoperisuri în New York, cu o suprafață totală de 22 000 m2, unde este cultivată o cantitate de peste 45 de tone de produse organice pe an.

În general, este greu de gestionat acest tip de cultură, notează Claire Doussard, autoarea cărții (re) Penser la ville du XXIe siècle (Regândirea orașelor în sec XXI). ”Este necesară izolarea, ridicarea pământului, a apei. Aceste ferme trebuie să fie profitabile cu toate că întâmpinăm multe piedici”, afirmă ea.

 

O pădure pe verticală la Milano

Două hectare de pădure înaltă, 20.000 de plante și copaci sunt răspândiți pe două clădiri din mijlocul cartierului Porta Nuova din Milano. Este vorba despre„Bosco Verticale” („Pădure verticală”).

Pe fiecare balcon cresc zeci de plante sau copaci, aleși și poziționați în funcție de rezistența lor la vânt și de sensibilitatea acestora la lumină sau umiditate.

Acest proiect s-a „născut din obsesia mea pentru copaci” și dintr-o reflecție asupra „modului în care ar putea deveni o componentă esențială a arhitecturii”, explica în 2017 pentru AFP arhitectul Stefano Boeri. Ideea a fost, de asemenea, de a construi o clădire care să poată „contribui la reducerea poluării orașului” declară el.

Finalizat în 2014, „Bosco” a primit în 2015 titlul de cea mai frumoasă și inovatoare clădire din lume, acordat de Council on Tall Buildings and Urban Habitat (Chicago).

 

O fermă urbană verticală la marginea orașului Copenhaga

În Copenhaga, la „Ferma Verticală” se cultivă salate și ierburi, cu 15 recolte pe an, realizate numai la lumină artificială. Aproximativ 7.000 m2 cu rafturi înalte de 10 metri pe 14 nivele, iluminate de un total de 20.000 de becuri LED.

Aici, semințele sunt transportate de roboți care circulă printre rasaduri și cu ajutorul unui lift de marfă. Situată într-un hangar Taastrup dintr-o zonă industrială din Copenhaga, această fermă urbană a fost inaugurată în decembrie de start-up-ul danez Nordic Harvest.

„Cu aceasta dovedim că este posibil să mutăm o parte din producția agricolă în orașe”, spune CEO-ul, Anders Riemann.

Este un proiect « high tech » prin excelență, notează Philippe Simay. « Este foarte costisitor de întreținut, e nevoie de forță de muncă calificată, e necesar ca luminile să fie aprinse 24 de ore pe zi. Suntem extrem de optimiști,mai ales că suntem înconjurați de oameni care afirmă că « vom hrăni orașele” », subliniază specialistul.

 

Reîmpădurirea deșertului la Riad

Lăstari pierduți printre autostrăzile cu mai multe benzi și intersecții gigantice... În depărtare dune... În aer, poluare, praf și căldură. Acesta este astăzi peisajul obișnuit la Riad

Dar până în 2030, proiectul „Green Riyadh” intenționează să planteze 7,5 milioane de copaci și să creeze 3.000 de parcuri urbane pentru a face din capitala saudită un oraș mai verde.

Un proiect promițător, estimat la 11 miliarde de dolari, care va necesita zilnic un milion de metri cubi de apă, printr-un sistem de irigație subterană care reutilizează apele uzate.

„Reintroducerea copacilor în deșert va fi un succes”, consideră Cédissia About.

Coridoare verzi în Medellin

Aici drumurile urbane au fost transformate în 30 de „coridoare verzi” cu copaci și flori, „conectate” într-o rețea la spațiile verzi deja existente, de la parcuri publice sau peluze la grădini private.

O nouă perspectivă ecologică care a permis orasului Medellin, al doilea oraș din Columbia, să scadă temperatura cu două grade, să ajute la purificarea aerului, să aducă înapoi albinele și păsările, să implice locuitorii, să creeze locuri de muncă în grădinarit, se relatează într-un videoclip publicat de responsabilii orașului, în 2016.

Potrivit site-ului web C40 Cities (Orașe) proiectul a primit mai multe premii - premiul Aschden și premiul C40 Cities Bloomberg Philanthropies în 2019 - pentru că a „îmbunătățit biodiversitatea, a redus canicula și a contribuit la bunăstarea cetățenilor”.

„Este unul dintre cele mai bune exemple (de revegetare), bazat pe o politică care crește biodiversitatea, cu o dimensiune socială”, comentează Philippe Simay.

„Este mai bine atunci când gândești la scară largă în termeni de continuitate ecologică, are un impact real”, confirmă Claire Doussard. „A existat o reflecție reală asupra amplorii orașului, asupra speciilor alese, a locuinței, a constrângerilor”, adaugă specialista.

În regiunea Chengdu (China) opt clădiri dintr-o zonă rezidențială din capitala Sichuan au fost ”înverzite”. Acest proiect experimental a fost lansat în 2018 și denumit „Grădina pădurii Qiyi”.

Pe alocuri, avem impresia că suntem într-o cabană cocoțată sus într-un copac, în mijlocul pădurii tropicale în care păsările ciripesc. Calitatea „aerului este bună, iar când ne trezim dimineața și vedem acești copaci plini de verdeață ne face bine nouă, oamenilor în vârstă ”, spune localnicul, Lin Dengying.

 

Traducere de Lavinia Nechifor după articolul publicat de France24

Sursa tuturor fotografiilor: AFP