Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


(FOTO) Asociația Peisagiștilor: Parcul Cișmigiu se află într-o stare deplorabilă. Cum arăta grădina pe vremuri?

foto_asociatie_peisagisti_parc_cismigiu_stare_deplorabila.jpg

Izvorul Sissi din Parcul Cișmigiu, monument în degradare de la un an la altul (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)
Izvorul Sissi din Parcul Cișmigiu, monument în degradare de la un an la altul (Foto: RFI/Cosmin Ruscior)

Asociația Peisagiștilor din România – filiala București propune Primăriei Capitalei să-i dea în gestiune cea mai celebră grădină istorică a țării, Parcul Cișmigiu, pentru salvare și reabilitare.

Parcul Cișmigiu care se află chiar vizavi de Primăria condusă de Nicușor Dan arată dezolant: bănci rupte, alei murdare, statui degradate și copaci toaletați neinspirat.

 

(FOTO) Statuie celebră din Parcul Cişmigiu, "mutilată" de o improvizaţie ridicolă

 

Vicepreședinta filialei București a Asociației Peisagiștilor din România Diana Culescu explică la RFI ce propune de fapt acest for: ”Nu ne putem gândi la o restaurare a grădinii, atâta timp cât nu știm ce se mai păstrează din amenajarea istorică și acest lucru înseamnă în primul rând o inventariere și nu mă refer aici numai la arbori, trebuie inventariate absolut toate elementele care compun această grădină istorică, dar până a restaura, există această întreținere de zi cu zi, astfel încât grădina să-și păstreze calitățile istorice, dar și calitatea de spațiu verde, care să întâmpine locuitorii Capitalei”.

 

Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România
Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România

 

 

”Într-o primă fază, noi propunem să ne ocupăm de partea de întreținere, care la ora actuală se reduce doar la a mătura aleile și la a tăia iarba și nu este vizat absolut nici un alt element din grădină, de exemplu curățarea locurilor de joacă, tăierea arbuștilor, astfel încât să înflorească așa cum este gândită amenajarea. Acum, toți arbuștii se taie fix la fel, li se taie vârful, indiferent de modul în care aceștia știu să crească, sunt trei tipuri de creștere la arbuști, dacă nu știi cum să-i întreții, practic, ai niște bețe în cadrul grădinii și nu te poți bucura de amenajarea pe care a gândit-o artistul în urmă cu peste 100 de ani”, spune reprezentanta Asociației Peisagiștilor.

 

Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România
Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România

 

 

Diana Culescu atrage atenția că ”partea de restaurare nu poate să vină decât pe baza unor studii de specialitate. Ca să refacem, de exemplu, elementele vegetale istorice, aliniamente, arbori solitari, arbori care aveau un anumit efect în cadrul imaginilor specifice grădinii, ar trebui să știm unde au fost aceste elemente. Multe dintre ele s-au pierdut, pentru că arborii uscați nu sunt inventariați și la un moment dat ei se rup și cad undeva și nimeni nu mai ține cont că acolo a fost de fapt un arbore care era foarte important pentru o imagine care se vedea din spațiul X din grădină. Aici o să dau un exemplu: sunt niște plopi, care erau poziționați în zona dinspre Cetate și care de fapt trebuiau să se vadă din mai multe puncte-cheie ale amenajării, de exemplu de pe podul de nuc. Aceia s-au rupt, nimeni nu mai știe de ei, nu se plantează alte exemplare care să preia acea imagine specifică”.

 

Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România
Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România

 

 

Vicepreședinta filialei București a Asociației Peisagiștilor din România precizează că ”sunt mai multe aspecte, de exemplu, la bănci, dincolo de faptul că sunt rupte, faptul că ele au fost puse în locuri în care tocmai neagă imaginea pe care artistul a creat-o. De exemplu, sunt puse cu spatele către amenajarea pe care ar trebui s-o vezi. Sunt niște bănci istorice, de care nu s-a ținut cont și nu sunt puse deloc în valoare, adică sunt niște bănci care s-au păstrat din amenajarea inițială, de la 1853. Faptul că o bancă e ruptă, mă rog, e mai simplu, că poți s-o repari, dar faptul că o bancă este pusă cu spatele la imaginea pe care trebuie să o vezi e ca și când te-ai duce la munte și în loc să te uiți la peisaj, ai sta cu spatele la el”.

 

Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România
Sursa foto: Asociația Peisagiștilor din România