Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tinerii și voluntariatul pentru protejarea mediului. Alexandra Irina Pînzariu: „Schimbările climatice ne afectează pe toți”

Alexandra Irina Pînzariu are doar 28 de ani și, după ce și-a făcut studiile în Marea Britanie, s-a reîntors în România unde s-a implicat, în mai multe proiecte al căror scop este să facă un colț de Românie mai bun.

Astfel, a fondat proiectul educațional FutureKit, care își propune să pregătească și să echipeze corespunzător tinerii pentru viitorul lor profesional în contextul meseriilor emergente, dar și al contextului incert și volatil al pieței forței de muncă. Obiectivul principal al FutureKit este acela de a dezvolta  platforma online care să pună la dispoziția tinerilor un program integrat de coaching și mentorat vocațional pentru a descoperi cum poți să îți transformi pasiunea în vocație. Mai mult, a pus bazele Storyada.ro, o comunitate a civicprenorilor, adică acei oameni care se implică activ să îmbunătățească „bucățica lor de lume”.

Deși are multe pălării de purtat, nu s-a oprit însă aici. La un moment dat și-a dat seama că nu poate exista niciun fel de viitor dacă Planeta nu are un viitor. Așa s-a implicat în acțiuni pentru protejarea mediului, a ajuns voluntară în cadrul unor organizații internaționale care își asumă implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, cu accent în zona de protecția mediului și educație gratuită centrată pe calitate, valori și metacompetențe. A participat și co-organizat mai multe acțiuni civice și de mediu, de la proteste la acțiuni de împădurire, ecologizare și de activism comunitar.

„Întotdeauna am avut o mentalitate orientată către sustenabilitate și către cum pot eu să am un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător.  La un moment dat, s-a produs un declic în mintea mea și am zis: „OK, pentru ce construiesc, dacă nu vor urma alte generații sau dacă planeta nu ne va mai fi alături?”, mărturisește ea.

De altfel, spune despre ea că este „voluntivistă” - un termen pe care l-a inventat și care desemnează persoanele cu dublu rol: de voluntar și de activist.
„Schimbările climatice ne afectează pe toți, dar gradul de conștientizare diferă de la om la om și de la context la context, în funcție de cum te raportezi la contextul economic și social, politic”, spune Alexandra Irina Pînzariu.

Din câte a observat ea, fenomenul de eco-anxietate, adică teama că schimbările climatice ar putea provoca un dezastru ecologic, există și în România, însă se simte mai mult în rândul tinerilor de gimnaziu și de liceu. Alexandra Irina Pînzariu are și o explicație pentru acest lucru: această categorie are „acces mai facil la informații în limba engleză, franceză și așa mai departe, spre deosebire de cei cu vârsta de peste 30 de ani, care poate nu mai au timpul necesar să se informeze și atunci, neinformându-te, probabil că nu afli despre multe concepte, cum ar fi acesta.”

Dar mai are și o altă explicație: „nici nu ai cum să te lași afectat dacă ești o persoană care câștigă minimul pe economie, care nu știe cum să își asigure un trai de pe-o zi pe alta”.
Pe de altă parte, subliniază ea, este nevoie de mai multă educație privind efectele pe care le pot avea schimbările climatice asupra oamenilor, mai ales că potrivit unui sondaj Eurobarometru, doar 35% dintre români sunt îngrijorați cu privire la efectele schimbărilor climatice. În schimb, media la nivel european este de 53%.

„Ce ar putea să facă autoritățile și școlile, ar fi să pună la dispoziție un kit. Până la urmă, nu ai nevoie de mare lucru, ci de o sacoșă din material, de un recipient în care să îti pui apa și totodată, în loc de batista de hârtie, să ai o batistă așa cum aveau bunicii noștri. Soluții există”.