COP26: Renunțarea la termocentrale – promisiuni frumoase, șanse minime de realizare

„O inițiativă revoluționară, care nu era luată în serios în urmă cu câteva luni”. În acești termeni a descris președintele francez, Emmanuel Macron, angajamentul liderilor G20, reuniți recent la Roma, de a pune capăt finanțării internaționale a centralelor pe bază de cărbune începând cu anul în curs.

Urmând a fi dezbătutăpe larg și la COP26 de la Glasgow, limitarea utilizării combustibililor fosili și în special a cărbunelui, cea mai poluantă sursă de energie din lume, este considerată o prioritate pentru a rămâne sub pragul de 1,5°C al încălzirii globale până la sfârșitul secolului.

Totuși, deși întreruperea acestor subvenții este un pas semnificativ înainte, nu există niciun angajament comun de a limita utilizarea cărbunelui.

O „ măsură de descurajare”

Prezentată de Emmanuel Macron drept „realizarea majoră a acestui summit G20”, oprirea finanțării internaționale a termocentralelor nu este însă o noutate. Angajamentul fusese deja luat de mulți actori cu putere decizională, inclusiv G7, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), state precum Coreea de Sud, Japonia și mai ales China, cel mai mare consumator de cărbune din lume, dar și un jucător major în producția de cărbune la nivel internațional.

Ca atare, discursul președintelui chinez Xi Jinping la Adunarea Generală a ONU din 21 septembrie, care anunța că Beijingul nu-și va mai da acordul pentru noi proiecte energetice bazate pe cărbune în afara granițelor, a fost salutat drept o inițiativă majoră.

Acesta este „un punct de cotitură istoric față de cel mai poluant combustibil fosil din lume”, a transmis World Resources Institute la acea vreme. Organizația americană amintește că în „ultimul deceniu” China a investit „miliarde de dolari” în fabrici de cărbune din alte țări.

„Anunțul G20 privind încetarea finanțării internaționale a termocentralelor vine foarte târziu, dar este totuși important, în special având în vedere angajamentul Australiei, cel mai mare exportator mondial, ostil până acum unor astfel de măsuri”, subliniază Pierre Cannet, director de promovare și responsabil pentru programul energetic la WWF France.

„Această măsură transmite un mesaj clar: termocentralele sunt investiții riscante. Ca atare, este un puternic factor descurajator, atât pentru companiile și băncile private care le finanțează, cât și pentru statele care le mențin pe teritoriul lor”.

Provocările producției naționale

Potrivit World Resources Institute, mai multe țări care au beneficiat de finanțare în trecut, cum ar fi Bangladesh, Pakistan, Indonezia, Filipine și Kenya, au început să renunțe la construirea de noi termocentrale.

În mai anul trecut, Jakarta, al doilea exportator mondial de cărbune, a anunțat că nu va mai inaugura noi termocentrale pe teritoriul său, începând cu 2023, precum și închiderea treptată a celor existente. Cu toate acestea, regiunea Asia-Pacific, care, conform grupului de experți Carbon Tracker, concentrează trei sferturi din consumul mondial de cărbune, precum și peste 80% din proiectele de termocentrale, este departe a renunța la cărbune.

China, care de una singură este responsabilă de 54% din consumul global și 27,7% din emisiile de gaze cu efect de seră, nu a reușit până acum să-și reducă consumul. În timp ce energiile regenerabile câștigă teren, centralele pe cărbune, care reprezintă încă 57,7% din energia produsă de acest stat, continuă să apară.

Potrivit Greenpeace, 24 de noi centrale au fost aprobate în prima jumătate a anului 2021, în condițiile în care în țară există deja deja peste 1.000 !

Al doilea mare producător de energie electrică pe bază de cărbune, India, la fel ca vecina sa, continuă să investească în aceste instalații, care asigură 70% din nevoile sale naționale. Departe de a-și limita producția de cărbune, India, al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, după China și Statele Unite, a deschis piața minieră concurenței în acest an, bazându-se pe investițiile străine în cărbune pentru a-și relansa economia puternic afectată de criza sanitară cauzată de Covid-19.

Revenirea crizei energetice

În timp ce cărbunele a reprezentat 27% din producția mondială de energie în 2020 - între petrol (31%) și gazele naturale (25%) și cu mult peste energiile regenerabile (6%) - producția a cunoscut totuși o ușoară scădere, de 2,5% față în ultimii cinci ani, datorită reformelor ecologice implementate de multe țări.

Dar această tendință, oricât de modestă, pare să fie acum pe cale de a fi inversată, în contextul crizei energetice globale cauzate de o redresare economică post-Covid mai rapidă decât ne-am aștepta.

Pe măsură ce prețul gazelor naturale a crescut, anul acesta s-a înregistrat o creștere uriașă a importurilor de cărbune, în special în China și India, forțate să își opereze fabricile la capacitate maximă. Confruntat cu pene de curent, Beijingul, care anunțase că vrea să limiteze numărul minelor de cărbune, tocmai a autorizat redeschiderea acestora.

Și în Europa, unele țări aflate în procesul de renunțare la cărbune și-au relansat producția, precum Marea Britanie sau chiar Franța, deși aceasta rămâne scăzută - doar 3%, respectiv 2% din mixul lor energetic.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.