Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Madagascar: 100 000 de hectare de pădure dispar anual

madagascar_padure.png

Pădure din estul Madagascarului
Sursa imaginii: 
© Sarah Tétaud/RFI

De la obținerea independenței în 1960, în Madagascar 100.000 de hectare de pădure primară sunt rase anual de pe suprafața pământului. Echivalentul a de zece ori suprafața orașului Paris. Președintele țării a vorbit despre acest subiect la summitul COP26 care se desfășoară în aceste zile la Glasgow.

Madagascar plânge de foame, a spus președintele Andry Rajoelina la COP26.

Adresându-se liderilor de stat prezenți la Conferința despre climă de la Glasgow, Andry Rajoelina a cerut țărilor bogate să acționeze, subliniind situația catastrofală din sudul Madagascarului, unde foametea amenință 1,3 milioane de oameni din cauza secetei.

Defrișarea ar putea fi încetinită, explică specialiștii, dacă legile actuale ar fi într-adevăr aplicate.

Cauză dar și consecință...

Seceta, secarea râurilor, migrațiile... În Madagascar, defrișarea pădurilor este atât o cauză, cât și o consecință a schimbărilor climatice. Dar este, înainte de toate, legată de problema subdezvoltării, explică Ndranto Razakamanarina, specialist în silvicultură și președinte al Alianței Voahary Gasy (AVG), o platformă care reunește 30 de organizații ale societății civile ce militează pentru protecția biodiversității:

„Este o problemă legată de sărăcie, pentru că vorbim de zone fără ieșire la mare, din care lipsesc infrastructura de bază și proiectele de dezvoltare. La aceasta s-au adăugat, în ultimii zece ani, persoane rău intenționate, care au sponsorizat acțiuni coordonate de defrișare a acestor păduri naturale, chiar cu ajutorul populației vulnerabile. Acești oameni practică ceea ce numim corupție la nivel înalt, adică sunt suficient de puternici și dețin destule conexiuni pentru a reuși să mituiască personaje sus-puse. "

Cu toate acestea, legile există. Legislația forestieră, actualizată în anii 2000, prevede sancțiuni grele pentru cei ce ,,îngroapă” pădurea. În caz de „infracțiune împotriva mediului”, pedeapsa variază de la cinci ani de închisoare până la muncă silnică pe viață. Numai că, până acum, nimeni nu a fost vreodată condamnat pentru o astfel de infracțiune, în ciuda dovezilor flagrante înregistrate.

„Cei responsabili sunt arestați în mod regulat, iar noi înșine, la nivelul Alianței Voary Gasy, colaborăm cu organele administrative, Ministerul Mediului, al Justiției, forțele de ordine, pentru a acționa în cazurile de infracțiuni flagrante, urmărim toate procedurile legale până la aplicarea sancțiunilor. Dar pentru noi, adevărata problemă ține de sistemul de justiție, deoarece acești traficanți sunt eliberați aproape sistematic sau primesc doar sentințe minore”, explică specialistul.

Dacă protecția mediului a fost întotdeauna prezentată ca o prioritate de către șeful statului, de la campania sa prezidențială din 2018 și până la discursurile sale la COP26, în practică, finanțarea sectorului de mediu se ridică anual la mai puțin de 1% din bugetul național al statului.

Mai multe solicitări au fost înaintate de societatea civilă în ultimele luni pentru a cere majorarea bugetului. Apărătorii resurselor naturale ale țării mizează acum pe proiectul de lege de finanțare din 2022 pentru a redresa situația. Acesta nu a fost încă făcut public.

 

Traducere de Irina Șerban, după articolul publicat de Radio France Internationale.