Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Încălzirea globală obligă țările din Orientul Mijlociu la cooperare

bagdad_baie_caldura.png

Un copil este stropit cu apă de mama sa în timpul caniculei, Bagdad, iulie 2017
Sursa imaginii: 
© Hadi Mizban, AP via France24

Schimbările climatice prin care trec acum țările din Orientul Mijlociu, o regiune în care în general problemele geostrategice au prioritate în fața celor climatice, par să schimbe regulile jocului. Mai multe state din zonă încep să coopereze pentru a face față efectelor devastatoare ale încălzirii globale, transmite France24.

Așa cum s-a subliniat și la summitul COP26 care are loc în această perioadă la Glasgow, a venit timpul unei cooperări regionale în Mediterana Orientală și Orientul Mijlociu.

Tulburările climatice au trezit conștiința Orientului Mijlociu bulversat de conflictele politice și geostrategice care mult timp au minimalizat importanța problemelor de mediu. Și în care emisiile de gaz cu efect de seră sunt deja mult mai ridicate decât în Uniunea Europeană.

“Trebuie să acționăm decisiv împreună pornind de la premize științifice”, a subliniat la summitul de la Glasgow ministrul Mediului din Cipru, Costas Kadis.

Costas Kadis a vorbit despre organizarea, din februarie 2022, a unei întâlniri la nivel ministerial a țărilor din regiune pentru a pune împreună la cale un plan de acțiune pe următorii zece ani privind situația climei.

Șefii acestor state se vor întâlni toamna viitoare în Cipru pentru a ratifica programul de implementare, a precizat ministrul. Cipru a lansat Inițiativa privind schimbările climatice din Mediterana Orientală și Orientul Mijlociu (EMME – CCI), în 2019.

Tot Cipru a găzduit, la jumătatea lui octombrie, Conferința Internațională privind schimbările climatice din Mediterana Orientală și Orientul Mijlociu, la Paphos. Moment la care au asistat îndeosebi responsabili, delegați și oameni de știință egipteni, sudanezi, omanezi, palestinieni, libanezi, iordanieni și israelieni, iar concluziile au fost prezentate acum la Glasgow.

O zonă de risc

Planul numit “Cadru politic și măsuri privind criza climatică din regiunea Mediternaei Orientale și a Orientului Mijlociu” se concentrează pe dezvoltarea durabilă și economia verde, protejarea biodiversității și dezvoltarea cercetărilor și tehnologiilor.

Orientul Mijlociu este o regiune critică, numită de către Grupul Interguvernamental de experți asupra chimbării climatice (Giec) “zonă cu risc de schimbări climatice”, fiind deja afectată de înmulțirea valurilor de căldură și de creșterea demografică galopantă ce amenință resursele deja slabe de apă.

Vara trecută temperaturile au depășit 50 °C  la Koweït, în Oman, în Emiratele Arabe Unite, în Arabia Saudită, în Irak și Iran.

Fără acțiune, situația se poate înrăutăți imediat, mult mai repede decât până acum, conform oamenilor de știință. “Majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (Mena) se vor confrunta probabil cu probleme climatice și de mediu cu mult mai mari decât alte zone ale bazinului mediteranean, în timp ce capacitatea lor de a supraviețui la parametri normali este limitată”, estimează organizația Mediterranean Experts on Climate and Environmental Change, care a publicat anul trecut “Primul raport de evaluare privind Mediterana”.

Diplomație climatică

În timp ce multe țări din Orientul Mijlociu (precum Iran, Irak și Yemen) nu au ratificat încă acordul de la Paris, unele state, fiind acuzate că nu au făcut niciun efort în materie de climă, au început să ia măsuri. Zona Golfului, în special, unde economiile monarhiilor petroliere sunt atent urmărite de asociiațiile pentru mediu, este dependentă de exploatarea hidrocarburilor.

În încercarea de diversificare a  economiei, Arabia Saudită a anunțat săptămâna trecută că începe neutralizarea emisiilor de carbon până în 2060. Țara merge pe urmele Emiratelor Arabe Unite, care au adoptat o strategie ecologică în perspectiva anului 2050. Aici este vorba mai ales de schimbarea ponderii energiei regenerabile de la 25% la 50% și reducerea cu 70% a amprentei de carbon din producția energiei electrice.

Țările din zonă sunt dispuse să se alăture efortului comun, considerând că acționând impreună și prin implicare internațională, impactul regional ar fi mai mare. Este într-un fel un acord de diplomație climatică intrat deja în vigoare între statele Orientului Mijlociu, în special între câteva țări arabe și Israel, care dispune de tehnologie de ultimă oră.

De voie, de nevoie...

Și toate astea în ciuda reflexelor vechi care încă persistă: la sfârșitul lui iulie, după intervenția  unui ONG, guvernul israelian a trebuit să semneze un acord cu Emiratele Arabe Unite privind petrolul, din considerente ecologice.

Acum câteva luni, în iunie, Universitatea din Tel Aviv alături Emiratele Arabe Unite – care făcuseră publică decizia de normalizare a relațiilor cu statul evreu în vara lui 2020 – au declarat că vor înfiița un institut de cercetare comun privind resursele de apa.

Mult mai recent, în octombrie, Iordania, una din cele mai deficitare țări în ceea ce privește apa, a semnat un acord de dublare a cantității de apă furnizată de Israel. În acest context, Israel se va putea aproviziona cu energie regenerabilă de natură solară, din Iordania.

Acest acord “arată că s-a înțeles gravitatea crizei climatice care afectează deja foarte mult regiunea și importanța unei cooperări de amploare”, aprecizaă Gidon Bromberg, directorul israelian al ONG-ului regional EcoPeace Middle East.

Sunt prevenite viitoarele tensiuni prin lupta împotriva încălzirii globale?

Această diplomație climatică este însă încă ezitantă. Prim-ministrul palestinian Mohammad Chtayyeh chiar a declarat la Glasgow că ocupația israeliană este de fapt “cea mai mare amenințare pentru mediu în Palestina”.

Însă această diplomație ar putea ajuta la prevenirea și combaterea consecințelor viitoarelor conflicte privind deficitul de apă și creșterea temperaturilor ce fac anumite regiuni greu de locuit, căci deja există tensiuni mari în regiune în ceea ce privește gestionarea resurselor de apă provenite din fluviile Tigru și Eufrat.

“Este o regiune deja secată ce va continua să sece, deci nu știm cât vom mai avea apă și oamenii au început deja exodul”, a declarant recent Jeffrey Sachs, coordonator al Rețelei de soluții pentru dezvoltarea durabilă la Organizației Națiunilor Unite (UNSDSN), citat de AFP.

În iulie, în multe dintre orașele provinciei iraniene Khuzestan, din sud-vestul țării, au avut loc mai multe manifestații și greve împotriva lipsei de apă, în consumația zilnică dar și în agricultură și creșterea animalelor. Autoritățile iraniene au reprimat manifestațiile, uneori chiar în sânge.

“Impactul viitoarelor schimbări climatice e greu de estimat. Totuși, observăm din experiențele recente că probabilitatea unei schimbări climatice majore rapide este în stare să mărească instabilitatea politică în regiunile cele mai sărace ale bazinului mediteranean”, afirmă Organizația Mediteraneană Experts on Climate and Environmental Change.

Așadar, încă un factor de destabilizare în Orientul Mijlociu. 

 

Traducere de Elena Neguș, după articolul publicat de France24