Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Cărbunele este pentru unii mumă, pentru alții ciumă în Balcani

Macedonia intră în stare de urgență energetică deoarece nu mai are cărbune, iar guvernul are nevoie de fonduri suplimentare să cumpere acest produs de la vecini. Același cărbune este arătat cu degetul de jurnaliștii sârbi care scriu că Belgradul se află pe lista „infamă” a celor mai poluate orașe din lume în ceea ce privește calitatea aerului. De vină sunt atât termocentralele, cât și gospodăriile care ard lignit de calitate proastă.

Guvernul nord macedonean anunță stare de urgență energetică în țară, aflăm din publicația telma.com.mk. Decizia este menită să permită transferul fondurilor bugetare către companii energetice, cum ar fi Compania Electrică Centrală, ESM. Starea de urgență va dura până când ESM va primi primele livrări de cărbune.

„Nouă companii au aplicat la licitația ESM pentru achiziția a 900 de mii de tone de cărbune destinate Combinatului energeric Bitola (din sud vestul țării, n.r.) Este vorba despre companii de stat din Kosovo, Albania, Bosnia și Herțegovina și Turcia.”

 

Care sunt cauzele poluării în Serbia?

Acesta este un titlu din nova.rs, publicație potrivit căreia „capitala Serbiei se află pe lista infamă a celor mai poluate orașe din lume în ceea ce privește calitatea aerului. Mai ales pe vreme rece, Belgradul este în top zece și nu este ciudat că acum suntem campioni mondiali la poluarea aerului”.  În ultimele zile, indicele de calitate al aerului, AQI, a depășit valoarea de 170 de unități. Odată ce acest indice trece de 100, calitatea aerului este considerată nesănătoasă.

„Aproape jumătate din populația țării noastre respiră aer excesiv poluat, cauza poluării fiind concentrația de particule fine PM2,5 și particule mici, PM10. Unele orașe din Serbia înregistrează peste 100 de zile pe an de depășire a concentrației acestor particule, cum este cazul în Smederevo (oraș din estul Serbiei, n.r.)”

„Cărbunele, mai exact arderea sa, este principala cauză a poluării, atât în ​​Serbia, cât și în lume. De vină sunt, în Serbia, pe lângă termocentrale de la care obținem cea mai mare parte a energiei electrice, sobele din gospodării. Unii experți avertizează ca gospodăriile foloseasc lignit slab caloric care conține anumite minerale incombustibile ce se elimină odată cu fumul, precum particule PM2,5 și PM10. O altă problemă cu lignitul este că datorită puterii calorice mai mici, este nevoie de arderea unei cantități mai mari pentru a încălzi”.

 

Cum ar putea ultra religioșii să pună mâna pe putere în lume?

Publicația croată faktograf.hr  analizează felul în care natalitatea infuențează politica în Croația, dar și în lume. În timp ce în Europa Centrală și de Est, rata de fertilitate este de 1,4 pe mamă, în Israel aceasta este excelentă – 3, iar în Afganistan o femeie naște, în medie 4 copii. Publicația își îndreaptă atenția asupra comunităților în care natalitatea este mare, acestea fiind comunități foarte religioase.

„Să analizăm, de exemplu, comunitatea amish din America care încă trăiește într-un mod foarte tradițional și respinge tehnologia modernă. În urmă cu o sută de ani, ea număra în jur de zece mii de membri, iar astăzi, datorită numărului mare de copii din familii, această comunitate cuprinde 350 de mii de oameni. Dacă croații s-ar fi înmulțit într-un asemenea ritm, ar fi ajuns de la o populație de aproximativ 3 milioane de oameni acum 100 de ani, la aproximativ 100 de milioane în prezent.”

„Mamele din familiile ultra-ortodoxe din Israel dau acum naștere, în medie, la șase sau mai mulți copii, adică de trei ori mai mult decât în familiile laice, reprezentând mai puțin de 15% din populația actuală a Israelului. Dacă tendințele natalității se mențin, iar comunitatea se dublează la fiecare 15 ani, evreii Haredi ar putea reprezenta majoritatea populației israeliene până la sfârșitul secolului. Această comunitate ar putea, astfel, aduce schimbări majore în societate, cerând ca statul evreu să fie, poate, mai atașat de religie și mai puțin de democrație.”

„Și ce se pot aștepta politicienii din Europa Centrală și de Est, cea mai afectată regiune din punct de velere demografic, de la alegătorii mai tineri și mai în vârstă? Când vine vorba de identitate națională și religie, tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani sunt, potrivit unui studiu publicat în 2018, mai toleranți decât persoanele în vârstă din toate țările, cu excepția Croației.

La întrebarea dacă religia creștină este importantă pentru ca cineva să fie un adevărat croat, tinerii între 18 și 34 de ani au fost mai conservatori și au răspuns da în proporție de 63%, în timp ce doar 56% dintre cei peste 35 de ani, au răspuns da la această întrebare.

 

Bulgaria: lungul drum al femeilor către știință

Ziarul Dnevnik publică discursul profesoarei Roumyana Prechlenova, directoarea Institutului de Studii Balcanice de la Academia Bulgară de Științe (ABS,) susținut recent, cu ocazia zilei educatorilor și savanților care au construit și păstrat valorile spirituale și identitatea culturală a Bulgariei.

Profesoarea a vorbit despre lungul drum al femeilor către accesul la știință: „ Deși Carta Europeană a Cercetătorilor din 2005 obligă angajatorii să furnizeze condiții de muncă în cercetare și inovare, egale pentru femei și bărbați, inegalitatea de gen în știință și inovare persistă în unele țări ale UE, conform rapoartelor de la Comisia Europeană.  Aceste inegalități privesc în principal funcții științifice de rang înalt, administrative si academice. Potrivit datelor de la Institutul UNESCO de Statistică din iunie, în 2019, doar 30% dintre cercetătorii la nivel global sunt femei. În Europa Centrală și în Europa de Est, procentul este de 39%, iar cel din Europa de Vest - 33%.”

„Academia Bulgară de Științe este exemplară în ceea ce privește egalitatea de gen, în special la capitolul funcții. În 2021, 52% din posturile de conducere sunt ocupate de femei,” spune Roumyana Prechlenova.

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Lili MLADENOVA, Bulgaria

Emma FURCIC, Croația

Viktorija HRISTOVSKA, Macedonia de Nord

Sandra BONDZIC, Serbia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 9 noiembrie 2021