Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Încălzirea globală e o exagerare” Cât de solide sunt argumentele climatoscepticilor?

„Încălzirea globală se datorează soarelui”, „nu există un consens științific cu privire la această problemă”, „flora și fauna se vor adapta”... În ciuda semnalelelor de alarmă lansate la nivel internațional, inclusiv la summitul COP26 care continuă în aceste zile la Glasgow, mulți sceptici invocă argumente ca cele de mai sus. Dar ce valoare au ele? La solicitarea France24, climatologul francez Hervé Le Treut le analizează pe cele mai răspândite:

Oamenii de știință ne avertizează în privința aceasta de ani de zile. Pancartele din timpul demonstrațiilor sunt tot mai numeroase și diverse. Încălzirea globală reprezintă una dintre problemele acestui secol, dacă nu cea mai gravă. Cu toate acestea, unii oameni au încă îndoieli.

COP26 privind schimbările climatice are loc la Glasgow în perioada 31 octombrie - 12 noiembrie. Cu această ocazie, am selectat câteva dintre argumentele susținute de scepticii climatici - cei pentru care încălzirea globală este doar o iluzie, sau care recunosc amploarea problemei, dar susțin totuși că activitățile umane nu sunt de vină.

Hervé Le Treut, climatolog și profesor la Universitatea Sorbona, Școala Politehnică și membru al Academiei Franceze de Științe, analizează argumentele din punct de vedere științific.

 „Clima s-a mai schimbat și în trecut, nu e atât de grav”

De 10.000 de ani, ne aflăm într-un climat stabil. Deci ceea ce încercăm să protejăm nu este clima, sau planeta în general, ci condițiile climatice care ne-au permis să ne dezvoltăm în ultimii douăzeci de mii de ani.

Desigur, s-ar putea crede că aceste încercări nu sunt productive, dar se pune întrebarea dacă ne dorim sau nu să menținem starea care ne-a permis să dezvoltăm condițiile în care trăim astăzi. Menținerea acestor condiții, păstrând în același timp sistemul climatic intact, reprezintă provocarea principală.

 „Încălzirea globală este cauzată de soare”

Acest argument s-a dovedit a fi greșit de foarte mult timp. Este adevărat că există fluctuații, pete solare care influențează capacitatea soarelui de a fi mai mult sau mai puțin activ. Dar acestea nu conduc la variații foarte mari și pe deasupra, sunt fenomene temporare (un ciclu tipic durează 11 ani). Recent s-a încheiat un ciclu complet, așa că putem oberva clar că există schimbări în creșterea temperaturilor care nu poat fi explicate prin efectele solare. Acest lucru ar fi imposibil de demonstrat științific.

 „Nu există un consens științific cu privire la încălzirea globală”

Ne confruntăm cu o problemă complicată și există elemente care sunt pretutindeni acceptate, iar altele care nu sunt acceptate. Dar cei care au ajuns la un consens, sunt mulți. Faptul că gazele cu efect de seră (GES) sunt prezente în atmosferă și că persistă acolo mult timp, că produc efecte semnificative privind încălzirea, foarte ușor de deslușit când ne uităm la ceea ce se întâmplă la scara globală pe planetă, toate acestea arată că există un fenomen real și, fără îndoială, un consens.

Argumentele sunt chiar sub ochii noștri: creșterea nivelului mării, accelerarea încălzirii oceanelor, topirea marilor ghețari. Multe lucruri merg în aceeași direcție, fără niciun element contrar. Așa că cine susține în continuare că nu există semne care să indice problema, sau că aceste semne nu sunt suficiente, dă dovadă de multă înverșunare.

 „Având în vedere recentele valuri de frig nu se poate vorbi de încălzire globală”

Acest tip de argument este foarte sâcâitor, deoarece reflectă o înțelegere greșită a problemei climatice și a modului în care aceasta se dezvoltă.

În realitate, avem de-a face atât cu sisteme organizate pe baza activităților umane, cât și sisteme organizate haotic, care funcționează în moduri neașteptate. Există lucruri pe care le putem anticipa, iar altele nu.

Dovada nu rezidă neapărat la nivel local. Dar când analizăm situația la scară globală, privind numărul de incidente care s-au putu produce  (incendii, inundații), toate acestea sunt într-adevăr fenomene de o forță fără precedent. Comisia interguvernamentală pentru schimbările climatice (IPCC) a demonstrat recent că vorbim de fenomene extreme, precum cicloanele.

Problema cu clima este că ne confruntăm cu riscuri pe care nu le putem anticipa întotdeauna. În următoarele zece zile, s-ar putea să avem o situație meteorologică imprevizibilă. Pe de altă parte, când privim cum evoluează lucrurile la nivel global, ne confruntăm cu fenomene care nu lasă loc de amânare: știm că, de 50-60 de ani, încălzirea a devenit foarte puternică. Mai puternică decât fluctuațiile naturale.

 „Situația nu este atât de gravă, IPCC exagerează”

Raportul factorilor de decizie ai IPCC este elaborat în unanimitate de toate țările semnatare ale acordului-cadru al Națiunilor Unite, mai precis 197 de țări. Prin urmare, nu putem acuza IPCC că susține afirmații false. A spune că IPCC exagerează este în sine un argument exagerat.

 „Oamenii, flora și fauna se vor adapta”

Suntem abia la începutul problemei. A susține cu tărie că schimbările climatice nu vor avea niciun efect contravine previziunilor științifice. Este doar debutul unui fenomen, care a început în anii 1970, a devenit vizibil încă din anii 1990 și care continuă să ia amploare exponențial. Ceea ce se va întâmpla în viitor va fi o amplificare a situației actuale. Trăim o etapă în care încălzirea globală se dezvoltă, pentru că este legată de aspecte pe care am fi putut să le anticipăm prin calcul matematic, care s-au dovedit a fi corecte.

Este posibil ca oamenii să se bucure de o capacitate de adaptare mai puternică decât alte specii, deși trăim pe o planetă suprapopulată. Pe vremuri, oamenii înțelegeau prin adaptare schimbarea habitatului, migrația. Acum pământul este împărțit teritorial de reguli foarte stricte. Acesta este unul dintre riscurile cu care ne confruntăm: conflicte puternice legate de migrație, pentru că nu ni se permite să ne deplasăm oriunde vrem. Cu toate acestea, adaptarea umană poate fi eficientă dacă oamenilor li se va permite să migreze unde își vor dori, lucru imposibil în prezent.

În ceea ce privește speciile de animale și plante, asistăm la migrații însoțite de o scădere accentuată a prezenței majorității speciilor în anumite țări. Există o documentare foarte solidă cu privire la ceea ce dispare în materie de biodiversitate, fie că vorbim de tipurile de agricultură, fie de rezultatul emisiilor de GES. Deci, când vine vorba de adaptarea speciilor, avem o mulțime de indicii care arată că în prezent acest traseu este foarte slab conturat.

 

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France24.