Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tânăra Txai Surui, noua lideră a luptei pentru salvarea Amazoniei

Născută în inima pădurii tropicale amazoniene, tânăra activistă de mediu Txai Surui, în vârstă de 24 de ani, a plecat din micul ei sat Rondônia, din Brazilia, pentru a pleda cauza indigenilor la summitul mondial COP26 de la Glasgow și pentru a crește gradul de conștientizare în privința defrișărilor din țara sa.

Succesiunea celebrului lider băștinaș Raoni pare asigurată. Noua emblemă a campaniei pentru salvarea Amazoniei se numește Txai Surui. Are doar 24 de ani, dar discursurile sale răsună la fel de puternic precum cele ale marelui lider Kayapo, în zilele sale de glorie.

”Să oprim emisiile de promisiuni false”

 

 

Invitată să vorbească pe 31 octombrie la ceremonia de deschidere a COP26, tânăra studentă la drept nu și-a menajat selectul auditoriu: „Clima se încălzește, speciile de animale dispar, râurile seacă și plantele nu mai înfloresc ca înainte... Pământul ne vorbește. Ne spune că nu mai avem timp. Popoarele indigene sunt în prima linie în lupta cu schimbările climatice și trebuie să fim implicați în deciziile care se iau aici. […] Lucrurile acestea nu se vor petrece în 2030 sau în 2050, ci acum!”, a susținut activista care purta pe cap o podoabă tipic indiană din pene, îmbrăcată într-un poncho tradițional.

"Să oprim emisia de promisiuni false și iresponsabile; să oprim poluarea cu vorbe goale și să luptăm pentru un prezent și un viitor sustenabil. Fie ca utopia noastră să fie un viitor pe Pământ", a concluzionat ea, într-un stil care îl amintește pe cel al Gretei Thunberg.

După acest discurs fără echivoc despre urgența situației din Amazon, mass-media a copleșit-o pe tânără cu interviuri. Mai mulți miniștri din țările bogate vor să o întâlnească. A primit chiar apeluri de la Vatican. Însă pe coridoarele clădirii de Glasgow unde avea loc summitul COP26, cea supranumită „Walela” și-a păstrat simplitatea. Cu zâmbetul pe buze, care se vede când își scoate masca pentru interviurile televizate și îmbrăcată mereu în hainele tradiționale din satul ei, tânăra afișează un chip senin. Un chip pe care brazilienii îl cunosc bine.

Plângere împotriva statului brazilian

S-ar putea spune că tânăra activistă a dat lovitura anul acesta. Împreună cu alți cinci tineri, a depus în aprilie o plângere împotriva statului brazilian la tribunalul din Sao Paolo pentru nerespectarea obiectivelor climatice. Mai precis, obiectivul procesului este anularea unei legi intrate în vigoare în decembrie, care permite Braziliei să emită mai multe gaze cu efect de seră până în 2030 decât a promis. Txai Surui conduce operațiunea din prima linie și este susținută de opt foști miniștri ai mediului brazilieni.

Pe contul său de Instagram, nu se găsesc selfie-uri frivole, ci selfie-uri făcute în timpul protestelor pentru mediu, instantanee cu sloganuri ecologiste și bannere care judecă abuzurile liderilor politici. Trebuie menționat că Txai Surui este cofondatoare a mișcării ecologiste ,,Fridays for Future” din Brazilia. Ea organizează numeroase mobilizări împotriva defrișărilor și mineritului pe terenurile indigene, sau împotriva poluării râurilor. Numele său este menționat în mod regulat în presă.

După numele ei adevărat, Walelasoetxeige Paiter Bandeira Suruí, tânăra nu a ajuns activistă de mediu din întâmplare. Ea provine dintr-o familie care militează pentru drepturile poporului Surui din statul brazilian Rondônia, situat în inima Amazonului brazilian. Tatăl său, Almir Narayamoga, liderul tribului încă de la vârsta de 17 ani, i-a predat ștafeta. Figură de frunte în lupta împotriva tăietorilor ilegali de lemne, el a fost nevoit să fugă din Rondônia împreună cu mama lui Txai după amenințări repetate cu moartea.

Luptă de familie

La fel ca tatăl său, tânăra este supusă intimidării din partea celor care își văd interesele amenințate. „Primesc mesaje rasiste și pline de ură, pentru că autorităților braziliene nu le place că am venit aici să vorbesc despre situația de acasă. Nu îmi este frică, pentru că ceea ce trăiesc popoarele indigene din Brazilia este mult mai periculos decât mesajele de pe internet”.

Discursul activistei este luat atât de în serios încât președintele brazilian Jair Bolsonaro, care a boicotat COP-26, a criticat intervenția tinerei. "Există plângeri că nu m-am dus la Glasgow. Au trimis acolo o femeie indiană, pentru a-l înlocui pe liderul Raoni, pentru a ataca Brazilia. S-a pomenit până acum ca un german să atace combustibilii fosili din Germania? Sau ca un francez să atace Franța pentru că legislația lor de mediu nu are nimic de-a face cu a noastră? Nimeni nu își critică propria țară. I-ați văzut pe Americani să critice incendiile din statul California?"

Amenințări

Tânăra Walela a spus că este conștientă că la întoarcerea în Brazilia ”va trebui să se protejeze”, fără a oferi mai multe detalii. „Statul în care trăiesc este una dintre fortărețele lui Jair Bolsonaro, iar apărătorii drepturilor omului și ai mediului sunt în pericol acolo”. În timpul discursului său inaugural la COP26, nu a omis să evoce memoria unui activist recent decedat. „Am pierdut un prieten din cauza acestei lupte, am pierdut deja o mulțime de lideri indigeni din cauza acestei lupte”, a spus ea. Un raport recent al Consiliului Misionar Indigen arată că au avut loc 182 de asasinate ale indigenilor în 2020, o cifră în creștere cu 61% față de 2019.

În acest context dificil, departe de lumina reflectoarelor de la COP26, ea va trebui să-și continue studiile de drept la Universitatea braziliană din Porto Velho, statul Rondônia, unde este aproape de absolvire. Ce urmează apoi? Activista înflăcărată plănuiește să se căsătorească și ar dori să se întoarcă să locuiască în orașul natal, Lapetanha.

Cu diploma în mână, va putea folosi legea ca armă împotriva celor puternici. Procesul împotriva statului brazilian ar putea fi primul dintr-un lung șir. Cât despre revenirea la următoarea COP, tânăra nu și-o dorește. I-a plăcut călătoria la Glasgow, dar nu vrea să fie nevoie să se întoarcă. "Sper că nu va trebui să mă întorc. Sper că în curând oamenii se vor aduna aici (la COP) pentru a vorbi despre lucrurile frumoase pe care le-au realizat, despre justiția climatică". În plus, „e foarte frig”, conchide activista cu un zâmbet cald....

 

Traducere de Irina Șerban, după articolul publicat de France24.