Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Cum au luat sălbăticiunile în stăpânire regiunea Cernobîl

  • Viața sălbatică a revenit puternic în zona de excludere din jurul centralei de la Cernobîl. Păduri tinere și viețuitoare care nu se aventurau în zonă înainte de accidentul din 1986, stăpânesc acum satele și câmpurile părăsite. Nivelul de radiocativitate este, însă, în continuare foarte ridicat pentru oameni.
  • În Republica Moldova, un ziar transnistrean acuză guvernul de la Chișinău de ipocrizie în problema reparării unui pod peste Nistru.

Site-ul postului Radio Europa Liberă, secțiunea în limba ucraineană, publică un articol despre cum a evoluat natura în Zona de excludere a Cernobîlului, un teritoriu de 2.600 de kilometri pătrați ai cărui locuitori au fost relocați în urma accidentului din 26 aprilie 1986.

„În lipsa omului, cea mai mare parte a zonei de excludere a fost acoperită cu păduri tinere, iar animalele sălbatice sunt stăpâne peste câmpurile și satele părăsite.

 În trei decenii, diversitatea speciilor din regiune s-a schimbat dramatic. Până și berzele cenușii, urșii bruni și alte specii, care erau considerate oaspeți rari în aceste regiuni, s-au întors aici, recunosc biologii.

 În prezent, câteva mii de lichidatori (lucrători implicați în îndepărtarea efectelor tragediei, n.r.,) lucrează în companiile din zona de excludere. În plus, există în jur de 150 de persoane care continuă să locuiască acolo. Din acest motiv, vietuitoarele sălbatice nu se tem să intre în contact cu oamenii.

Radioactivitatea, care încă constituie o amenințare serioasă pentru oamenii din zonă, are un efect redus asupra dezvoltării populațiilor de animale și plante. Așadar, în majoritatea regiunilor, viața naturii revine rapid, cu excepția unor zone cu cele mai mari niveluri de radiație, declară președintele Centrului Ecologic Național al Ucrainei, Iaroslav Movchan.”

 

Rusia: Companiile murdare vor plăti pentru refuzul de a reduce emisiile

Iată ce scrie ziarul Izvestia, iz.ru. „Companiile din cele 12 orașe cele mai poluate ale Rusiei vor fi sancționate dacă nu își reduc emisiile. Proiectul federal, Aer curat, spune că până în 2024, companiile vor trebui să își reducă emisiile cu 20%  în orașele Bratsk, Krasnoyarsk, Lipetsk, Magnitogorsk, Mednogorsk, Nijni Tagil, Novokuznetsk, Norilsk, Omsk, Chelyabinsk, Cherepovets și Cita.

Ministerul Resurselor Naturale și Mediului al Federației Ruse și Serviciul Federal de Supraveghere în domeniul managementului naturii, urmează să ofere guvernului propuneri de corectare a reglementărilor existente. Aceasta va stabili sancțiuni pentru persoanele juridice și întreprinderile individuale în cazul în care acestea nu îndeplinesc obligațiile privind emisiile.”

„Proiectul Aer curat prevede plăți diferite în funcție de impactul negativ asupra mediului - apei, pământului și aerului. Este o compensație monetară pentru poluare, a declarat Ministerului Resurselor Naturale și Mediului al Federației Ruse.”

 

Transnistria, acuzații către autoritățile R Moldova

Ziarul transnistran moldovenesc de limbă rusă Novosti întreabă: „De ce împiedică Moldova reconstrucția podului peste Nistru în regiunea satelor Bâcioc si Gura-Bîcului?”

De fapt, acest pod distrus în conflicul transnistrean, a fost reparat la începutul anilor 2000 din fonduri internaționale. Podul a fost deschis pe 18 noiembrie 2017 de președintele autoproclamatei Republici Transnistrene și prim-ministrul Moldovei în baza unui protocol semnat de ambele părți.

„Inițial, pe pod era permisă circulația vehiculelor cu o masă de cel mult 3,5 tone,” spune publicația, urmând ca din fonduri europene să se realizeze lucrări care să permită tonaje mai mari.

Acest lucru nu s-a mai întâmplat, iar  pe pagina oficiala a Guvernului Republicii Moldova a apărut un anunț care spune că banii europeni nu pot fi investiți deoarece există un post de trecere a frontierei la ieșirea din satul Bâcioc.

Autoritățile Republicii Moldova nu recunosc autonomia transnistreană, iar postul de control ar fi ilegal.

Ziarul novostipmr.com acuză Chișinăul de ipocrizie susținând că Tiraspolul nu a ascuns faptul că va exista un post de control.

„De ce atâta indignare pentru prezența infrastructurii de control transnistrean, având în vedere că partea moldovenească a instalat în 2017 două gherete, inclusiv un polițist, în apropierea podului de pe malul drept al Nistrului ?”, mai întreabă publicația transnistreană.

 

 

Au Participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Maxime ZINOVINE, Federatia Rusa

Cristina CHIFA, Republica Moldova

Sofia DALEKA, Ucraina

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 17 noiembrie 2021