Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Europa Plus: Extragerile ilegale de pietriș au mâncat brațul unui râu muntenegrean

macedonia.jpg

Exploatare ilegală de nisip și pietriș pe râul Morača, Muntenegru
Sursa imaginii: 
vijesti.me

- Companiile care construiesc autostrăzile muntenegrene au extras ilegal tone de nisip și pietriș în valoare de milioane de euro din albiile a două mari râuri ale țării. Vicepremierul țării spune că dezastrul e atât de mare, încât unul dintre râurile importante, Morača, care avea două brațe nu mai are decât cu unul.

- În Bosnia și Herzegovina, minerii fac grevă deoarece patronatul le-a taiat fără nici o consultare, un sfert din salariu. 

„Companiile care efectuează lucrări la autostradă și/sau construiesc clădiri, au extras ilegal tone de nisip din albiile râurilor Morača și Cijevna și au lăsat râurile devastate”, spune vicepremierul Dritan Abazovic, citat de publicația www.vijesti.me. Oficialul muntenegrean „a declarat că nisip în valoare de milioane de euro a fost extras ilegal din râuri, (...) iar râul Morača, care avea cândva două brațe, acum are unul singur.”

El a subliniat că firmele care au extras ilegal nisip și pietriș au folosit ulterior materialul pentru proiecte de construcții.

Râul Morača izvorăște din nordul țării și șerpuiește spre sud, pe o lungime de 99,5 kilometri înainte de a se vărsa în Lacul Skadar. Râul Cijevna izvorăște din Albania și jumătate din cursul acestuia se află pe teritoriul muntenegrean. Cijevna se varsă în Morača aproape de capitala Podgorica.

„Guvernul este hotărât să lupte cu mafia construcțiilor. A face asta ani de zile, în acest fel, este un dezastru și suntem hotărâți să-i punem capăt,” a spus Abazović.

Cum s-a petrecut această exploatare? „Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Gospodăririi Apelor, Aleksandar Stijović, a răspuns jurnaliștilor de la Vijesti  că (...) unii concesionari aveau contracte de exploatare până la sfârșitul anului 2019, fapt care le asigura un fel de acoperire. Acesta precizează, însă, că ultimul contract a expirat la sfârșitul lui 2020, cu firma Bemax, și că tot ce s-a făcut ulterior, a fost ilegal.”

 

Șefii minelor bosniace au tăiat un sfert din salarii fără preaviz

Site-ul televiziunii N1 BIH publică  o conversație cu doi dintre liderii minerilor care au demonstrat la Sarajevo contra închiderii minelor și reducerii salariilor minerilor din acestă țară.

Guvernul federației intenționează să restructureze minele de cărbune cu datorii, ca parte a unui program de trecere treptată de la cărbune, la sursele de energie regenerabilă, și să reducă numărul de angajați la 5.200. Planul de restructurare, inclusiv pensionarea a 419 mineri în acest an, a fost agreat de ambele părți în luna mai a acestui an.

Cele șapte mine de cărbune sunt deținute de compania electrică de stat Elektroprivreda BiH (EPBiH) și angajează aproximativ 7.000 de muncitori.

Potrivit minerilor, EPBiH a impus noi reglementări de lucru care încalcă contractul colectiv de muncă, reducând salariul de bază al minerilor de la 850 de mărci (489 de dolari), la 570 de mărci bosniace (328 de dolari)

Minerii care protestează au cerut ca salariul minim să fie stabilit la 1.000 de mărci bosniace (575 de dolari), cerând, de asemenea, plata contribuțiilor de pensie, precum și demisia directorilor executivi ai minelor și demisia șefului EPBiH.

„Comunitatea energetică cere ca minele să fie închise până în 2050; dar ei au început să le închidă în 2020. Avem opt solicitări trimise la toate adresele în care solicităm în principal: respectarea vechimii; controlul puterii calorice a cărbunelui în centralele termice; realizarea deplină a acordului din mai; respectul absolut pentru contractul colectiv; eliberarea din funcție a directorului general al Elektroprivreda și a tuturor directorilor care au autorizat aceste reduceri, iar la final, stabilirea salariului minim de 1000 KM (în jur de 500  de euro)”, spune unul dintre reprezentanții minerilor, Armel Jakalović.

 

Acord militar între Kosovo și Letonia

Ministerul Apărării din Kosovo și Ministerul Apărării din Letonia au semnat un acord de cooperare militară bilaterală în timpul vizitei oficiale în Letonia a ministrului kosovar, Armend Mehaj, anunță telegrafi.com.

„Acest memorandum definește liniile de cooperare între cele două țări în domeniul apărării și securitate. Ministrul kosovar a mai subliniat că ambele state au aceeași definiție euro-atlantică și Kosovo poate învăța multe din Letonia, în special din experiența de membru NATO.”

 

Autoritățile albaneze scot la licitație frecvențele 5 G anul viitor

Din publicația shqiptarja.com aflăm că albanezii au folosit cu 96% mai multe date mobile în al treilea trimestru al acestui an, față de perioada similară a anului trecut, ajungând la 45,6 milioane GB. Cifrele au fost făcute publice de Autoritatea de Comunicații Electronice și Poștale (AKEP).

Saltul poate fi explicat, atât de „creșterea organică continuă a pieței, cât și de sezonul turistic mai activ față de anul trecut, când pandemia și măsurile restrictive au avut un efect foarte semnificativ (asupra acestei ramuri, n.r.)”

„Se așteaptă ca potențialul serviciului de internet din rețelele mobile să crească în continuare odată cu trecerea la următoarea generație de tehnologie, 5G. Rețelele 5G pot oferi viteze de internet care depășesc limita de 10 Gbps, de 10 ori mai mari decât versiunile mai avansate ale tehnologiei 4G. Se așteaptă ca AKEP să anunțe licitația pentru furnizarea primelor frecvențe pentru această tehnologie la jumătatea anului viitor.”

 

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Nikolina MANOJLOVIC, Muntenegru     

Denis LICI, Albania          

Fitore QORRAJ, Kosovo

Naida MLINAREVIC, Bosnia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 29 noiembrie 2021