Urgență climatică: cum poate fi ”înverzit” oțelul?

Cărbunele și petrolul sunt adesea identificați drept principalii factori poluatori. Acordăm mai puțină importanță oțelului, unul dintre cele mai comune materiale. Și totuși, oțelul este responsabil pentru 7% din emisiile globale de CO2. Mai mult decât India, al treilea cel mai mare poluator cu cu CO2 din lume.

Oțelul este produs în general în furnalele pe bază de cărbune. Pentru fiecare tonă de oțel produsă, două tone de CO2 sunt eliberate în atmosferă.

Gigantul ArcelorMittal a deschis la Dunkerque, în nordul Franței, un combinat care produce între 6 și 7 milioane de tone de oțel pe an. Matthieu Jehl, directorul general al filialei franceze, avansează cifre ambițioase: „Avem o dorință foarte fermă: reducerea cu 35% a emisiilor până în 2030 și neutralizarea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050”.

Dar este lucrul acesta realizabil? „Prima etapă, pe termen scurt, în 2022, este să creștem utilizarea oțelului reciclat în producția de oțel", explică tânărul lider, înainte de a recunoaște: „Trebuie să reinventăm complet modul în care producem oțel în prezent. În linii mari știm cum vrem să ajungem acolo, dar pe de altă parte ne va costa timp, energie și resurse.” Mai precis, o investiție de până la 1,5 miliarde de euro în următorul deceniu.

Ajungem iar la hidrogen

O propunere câștigă teren: folosirea hidrogenului verde pentru a produce oțel.

Un exemplu îl găsim în Salzgitter, Germania. „Cu ceea ce facem aici, putem economisi mult CO2 și putem neutraliza emisiile de carbon ”, promite Peter Juchmann, managerul proiectului Salcos. Ideea pare simplă: se înlocuiesc furnalele actuale cu unele noi, pe bază de gaz natural și hidrogen.

Un electrolizor de 2,5 MW produce hidrogen, fiind conectat la un parc eolian de 30 MW care furnizează energie regenerabilă. „La nivel de Europa, vom putea înlocui peste 50 de furnale și vom economisi peste 50 de milioane de tone de CO2 pe an”, spune acesta. Dar nimic nu vine fără costuri. Dificultatea pentru moment este cum să finanțăm această transformare.

Dar vor urma și concurenții chinezi acest drum? Jucătorii europeni se tem de concurența neloială, în cazul în care China nu își schimbă la rândul ei modelul de producție de oțel.

„Trebuie să ne așteptăm la o creștere a prețului oțelului verde cu până la 250 de euro pe tonă”, se teme Peter Juchmann, „o astfel de sumă trebuie să fie acceptată, de exemplu, de un client care cumpără o mașină nouă produsă din „oțel verde”.

Beton armat nu cu oțel, ci cu carbon

Industria construcțiilor este și ea în vizor: oțelul este esențial pentru acest sector, fiind un element constitutiv al betonului armat. Sectorul construcțiilor este responsabil pentru aproximativ 25% din emisiile globale.

Totuși, un material inovator, carbonbetonul, ar putea, potrivit dezvoltatorilor săi, să facă posibilă înlocuirea oțelului cu fibre de carbon.

Manfred Curbach, liderul proiectului Carbon concrete composite de la Universitatea Tehnică din Dresda explică: „Betonul armat cu carbon poate fi un element cheie în atingerea targetului neutralizării. Carbonul nu se poate eroda, așa că nu ar fi nevoie de atât de mult beton ca de obicei pentru a proteja oțelul. Emisiile de CO2 ar fi reduse cu aproximativ 70%”.

Primele clădiri sau poduri renovate în acest mod încep să apară în Germania. Manfred Curbach este sigur: „Carbonbetonul va înlocui o mare parte a betonului armat convențional în următorii 20 până la 30 de ani”.

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24.