Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Raport: Bucureștiul, sufocat de construcţii, mașini și mizerie

ap19006555083814.jpg

Specialiștii spun că Bucureștiul e sufocat de clădiri construite fără respectarea normelor urbanistice
Sursa imaginii: 
AP/Vadim Ghirda

Bucureștiul este sufocat de construcţii, mizerie, mașini și lipsa de spații verzi. Asta arată Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în Bucureşti, lansat azi în cadrul unei conferinţe de specialitate. În aceste condiții, specialiştii recomandă, între altele, reinventarea mobilităţii urbane, precum şi dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării.

Conform documentului, elaborat la cererea Fundaţiei Comunitare Bucureşti, Capitala a devenit un oraş sufocat de construcţii. Acest fapt contribuie la poluarea aerului, la zgomot, stres, la fenomenul insulă de căldură (zone cu temperaturi mai înalte), la reducerea oportunităţilor turistice şi economice, precum și la reducerea atractivităţii şi a calităţii vieţii.

"Deseori, ponderea suprafeţelor verzi, racordarea la reţeaua de canalizare, regimul de înălţime şi volumetria nu respectă reguli urbanistice minimale", se menţionează în raport. Pe acest segment, realizatorul cercetării, prof. univ. dr. Cristian Iojă, recomandă o mai bună organizare şi planificare a spaţiului construit.

O altă problemă identificată în raportul de specialitate se referă la numărul foarte mare de autovehicule din Bucureşti şi mobilitatea urbană dominată de autovehiculul personal, "concomitent cu absenţa unor spaţii de parcare adecvate". În viziunea specialiştilor, toate acestea "duc la poluare, zgomot, risc de accidente, salubrizare defectuoasă, degradarea spaţiilor verzi, degradarea trotuarelor şi a spaţiilor de circulaţie personală". În acest sens, direcţia de acţiune recomandată este reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor.

Potrivit sursei citate, Bucureştiul este un oraş sufocat de mizerie. "Problema este atât de complexă, încât începe de la managementul deşeurilor şi ajunge până la mizeria din spaţiile publice: clădiri şi terenuri abandonate, murdărirea spaţiilor verzi şi a apelor, intervenţia foarte lentă în repararea infrastructurilor publice, intensificarea fenomenului de murdărire a clădirilor, lipsa toaletelor publice în zonele circulate, parcările improvizate. Oraşul este aproape imposibil să fie curăţat", se menţionează în document. Ca soluţie pentru autorităţi este propusă dezvoltarea unor politici publice pentru îmbunătăţirea salubrizării, care să coreleze acţiuni şi actori interesaţi, astfel încât să permită o intervenţie concertată pentru curăţenia publică.

Raportul de specialitate notează, totodată, că Bucureştiul devine un oraş sufocat de lipsa de verdeaţă şi deconectat de la natură, "ceea ce contribuie la poluare, stres, creşterea temperaturii, spaţiu restrâns pentru recreere şi sport". "Bucureştiul are puţine spaţii verzi, neîngrijite şi adesea inaccesibile, sub limita de 26 mp/locuitor impusă de legislaţia din România, ceea ce afectează dramatic calitatea vieţii. Chiar şi atunci când sunt bine îngrijite, costurile de întreţinere ale spaţiilor verzi sunt mult mai mari decât în oraşele din vestul Europei", atrag atenția experţii. Pentru a contracara această problemă, se propune valorificarea potenţialului existent: zone umede, parcuri, spaţii verzi între blocuri, Dâmboviţa și copacii de pe străzi. Salutară ar fi și preluarea unor modele de succes din străinătate, dar și impunerea unor reguli de urbanism pentru noile construcţii rezidenţiale.

La capitolul calitatea aerului, cercetarea relevă faptul că Bucureştiul este un oraş care se sufocă din cauza poluării, cu un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. "Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante de poluare cauzată de activitatea umană.
Un alt element negativ inclus în raport vizează incapacitatea administrativă. "Capacitatea instituţiilor publice de a gestiona problemele de mediu trebuie să se îmbunătăţească rapid. Fonduri şi resurse de competenţe există, la nivel local şi european, dar este important ca acestea să fie valorificate prin dialog interinstituţional şi cu ONG-urile", punctează experţii.

Alte probleme identificate sunt: lipsa de încredere a populaţiei în calitatea apei potabile (doar 36% dintre locuitori beau apă de la robinet) şi managementul neunitar al spaţiilor verzi.