Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Irak: Furtunile de nisip se intensifică de la an la an

bagdad_furtuna.jpg

Furtună de nisip la Bagdad, Irak, 1 mai 2022
Sursa imaginii: 
© Ahmad al-Rubaye, AFP via France24

De la jumătatea lunii aprilie, Irakul a fost lovit până în prezent de șapte furtuni de nisip. Fenomenul, care se agravează de la an la an, reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătatea și economia țărilor din Orientul Mijlociu. Cauzele sunt încălzirea globală, deșertificarea și conflictele armate, transmite France24.

Nimic nu pare să le poată opri. În câteva minute, furtunile învăluie orașe întregi într-o ceață groasă de praf portocaliu. Locuitorii se sufocă, iar activitatea  din exterior se oprește. Furtunile de nisip au făcut întotdeauna parte din viața irakiană, dar frecvența și intensitatea lor au crescut în ultimii ani, fiind amplificate de încălzirea globală, deșertificare și conflicte armate.

Din aprilie, țara a avut deja șapte furtuni de nisip. Cea mai recentă a provocat, joia trecută, moartea unei persoane și spitalizarea altor 5.000 de persoane cu probleme respiratorii.

"Majoritatea au părăsit spitalele", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Seif al-Badr, referindu-se la cazurile care sunt în mare parte de "intensitate medie sau scăzută".

Cele mai afectate sunt persoanele cu "boli respiratorii cronice, cum ar fi astmul", sau "persoanele în vârstă" care suferă de "insuficiență cardiacă", a adăugat el.

De miliarde de dolari s-a ales... praful

Dincolo de consecințele asupra sănătății, aceste fenomene extreme afecteazî economia irakiană, deja epuizată. Aeroporturile din Bagdad, Najaf și Erbil din Kurdistan au fost nevoite să își suspende temporar zborurile din cauza lipsei de vizibilitate.

După cum a raportat Organizația Meteorologică Mondială, nisipul are, de asemenea, multe efecte negative asupra agriculturii. El reduce productivitatea prin sufocarea răsadurilor, reduce fotosinteza și agravează eroziunea solului.

De asemenea, praful acumulat blochează canalele de irigare și afectează calitatea apei din râuri.

În timpul acestor furtuni, multe activități trebuie să fie întrerupte, ceea ce face ca țările din regiune să piardă sume considerabile de bani. Potrivit ONU, în fiecare an, Africa de Nord și Orientul Mijlociu pierd aproape 13 miliarde de euro din PIB din această cauză.

În septembrie 2015, o furtună uriașă de nisip a acoperit o mare parte din Orientul Mijlociu, ducând la închiderea aeroporturilor, accidente de circulație și multe spitalizări.

Și se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească. Irakul s-ar putea confrunta cu "272 de zile cu praf " pe an în următoarele două decenii, iar până în 2050 va fi atins pragul de 300 de zile pe an, a declarat la începutul lunii aprilie un înalt responsabil al Ministerului Mediului.

Războiul apei

Furtunile de nisip apar de obicei atunci când vânturile puternice ridică în atmosferă cantități mari de nisip și praf de pe solul uscat.

Aceste soluri aride și semiaride câștigă teren în Irak și în Orientul Mijlociu, în special ca urmare a încălzirii globale. Pe măsură ce temperaturile cresc, depășind uneori 50 de grade, iar precipitațiile sunt scăzute, perioadele de secetă devin tot mai frecvente.

O altă explicație este concurența acerbă dintre statele din regiune pentru resursele de apă.

După cum subliniază Middle East Eye, "Turcia, care a construit masivul baraj Atatürk, pe Eufrat, dar barajul Ilısu, pe Tigru, este acuzată că a contribuit la reducerea fluxurilor de apă în cele două râuri principale din regiune și la uscarea terenurilor din Irak, mai la sud”.

De asemenea, Irakul a construit mai multe baraje în ultimii ani, la fel ca și vecinul său Iran, fără a ține cont de problemele de mediu și de gestionare a resurselor.

Potrivit unor experți, războaiele succesive din Irak ar putea fi, de asemenea, un factor agravant. Într-adevăr, în timpul unui conflict armat, distrugerile urbane lasă terenul gol, ceea ce favorizează apariția furtunilor. În plus, strămutarea populației duce la abandonarea terenurilor cultivate.

Exemplul Chinei și al Senegalului

Pentru a combate furtunile de nisip și efectele negative ale acestora asupra sănătății și economiei, în ultimii ani au fost întreprinse eforturi de prevenire prin crearea unor sisteme de monitorizare. De exemplu, în 2014, la Barcelona a fost deschis primul centru regional de prognoză pentru Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

În încercarea de a atenua efectul acestor calamități cauzate de deșertificare, gestionarea durabilă a terenurilor trebuie să devină o problemă prioritară, potrivit Băncii Mondiale.

După seria de furtuni de nisip, Ministerul irakian al Mediului a vorbit despre "înființarea de păduri care să acționeze ca bariere împotriva vântului". Țara ar putea urma exemplul Chinei și al Senegalului, două țări care încearcă să reducă frecvența și intensitatea furtunilor de nisip prin campanii masive de reîmpădurire.

Beijingul a început să planteze copaci în urmă cu peste patruzeci de ani. Până în 2050, autoritățile intenționează să planteze 100 de miliarde de copaci pentru a combate avansarea deșertului Gobi. Un exemplu pentru Irak și pentru toate țările din Orientul Mijlociu.

 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24