Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Africa: Sute de milioane de hectare amenințate de deșertificare. Conferință COP15 la Abidjan

africa.jpg

Plantarea semințelor în cadrul unui proiect de reîmpădurire în satul Malamawa din Niger, 30 iulie 2019.
Sursa imaginii: 
© Luis Tato, AFP via France24

Negociatori din 196 de țări se reunesc până la 20 mai în capitala ivoriană pentru ”COP 15”. Această conferință ONU dedicată deșertificării trebuie să stabilească obiective ambițioase în lupta împotriva degradării terenurilor, un flagel care afectează în primul rând continentul african, transmite France24.

Este mai puțin cunoscută decât conferințele anterioare dedicate climei și biodiversității, dar nu este mai puțin importantă, într-un moment în care ONU estimează că 40% din terenurile lumii sunt degradate. Cea de-a 15-a Conferință a părților (COP) a Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD) se desfășoară la Abidjan, în Coasta de Fildeș, până la 20 mai.

Este pentru prima dată când o țară africană găzduiește această conferință, un simbol puternic pentru continent, care se află în prima linie a acestui dezastru ecologic. Intervievat de RFI, ministrul ivorian al Mediului, Jean-Luc Assi, a reamintit că "319 milioane de hectare din Africa sunt amenințate de deșertificare".

Departe de a fi doar o simplă avansare a deșertului, deșertificarea este un proces complex legat de încălzirea globală și de activitățile umane. "Este un fenomen dificil de măsurat cu precizie și în care sunt implicate variațiile climatice și cauzele antropice legate de utilizarea terenurilor, în special agricultura și creșterea animalelor", explică Agnès Bégué, cercetător la Centrul de cooperare internațională în cercetările agricole  pentru dezvoltare (Centre de coopération internationale en recherche agronomique pour le développement - CIRAD).

Agricultura intensivă este adesea identificată ca factor de accelerare a deșertificării, din cauza epuizării resurselor de apă, a degradării terenurilor și a defrișărilor. Coasta de Fildeș, cu culturile sale de cacao, este deosebit de afectată: din 1900, suprafața sa forestieră a scăzut cu 80%, de la 16 milioane de hectare la 2,9 milioane în 2021.

"În ritmul actual, pădurea noastră ar putea dispărea complet până în 2050", a avertizat șeful statului ivorian, Alassane Ouattara, în deschiderea conferinței la care sunt așteptați să participe 5.000 reprezentanți ai societății civile, antreprenori și oameni de știință.

Cauza și soluția

Pentru țările africane, consecințele deșertificării și ale degradării solului sunt pe cât de numeroase, pe atât de dezastruoase: furtuni de nisip, secetă, insecuritate alimentară, migrație, sărăcie...

Într-o notă privind costurile și consecințele socio-economice ale deșertificării, cercetătoarea Mélanie Requier-Desjardins afirmă că sărăcia tinde să accentueze procesul, într-un cerc vicios alimentat de "lipsa de capital și de oportunități economice", care determină populațiile sărace să "supraexploateze resursele lor limitate pentru a-și satisface nevoile urgente".

Prin urmare, această nouă Conferință ar trebui să reafirme necesitatea de a reorienta agricultura către practici mai durabile prin implicarea populațiilor rurale care trăiesc în zonele aride. Deși agricultura este în parte cauza problemei, ea poate fi și o sursă de soluții "cu condiția să fie adoptate principii agroecologice", după cum subliniază cercetătorii CIRAD prezenți la Abidjan, într-un comunicat de presă.

"Este vorba de gestionarea terenurilor, care constă în încercarea de a găsi cel mai bun compromis între conservarea vegetației naturale și asigurarea hranei pentru toți", rezumă cercetătoarea Agnès Bégué.

Potrivit unui raport publicat înaintea COP 15, comunitatea internațională își propune să refacă un miliard de hectare de terenuri degradate, până în 2030.

"Marele zid verde"

Coasta de Fildeș a prezentat "Inițiativa Abidjan", un program pe cinci ani cu un buget de 1,5 miliarde de dolari pentru a restaura "ecosistemele forestiere degradate" și a promova "abordări de gestionare durabilă a terenurilor".

Banca Africană pentru Dezvoltare și Uniunea Europeană se numără printre principalii finanțatori. Obiectivul este de a reface 20% din pădurile țării până la sfârșitul deceniului.

Conferința va fi, de asemenea, o ocazie de a examina progresele înregistrate de "Marele Zid Verde", un proiect pan-african emblematic de combatere a deșertificării, care se va întinde pe o distanță de 8 000 km, din Senegal până în Etiopia.

Inițiat în urmă cu aproximativ 15 ani, acest zid de vegetație este de fapt un mozaic de proiecte agricole ecologice menite să ofere locuri de muncă durabile pentru populația locală.

De la lansarea sa, proiectul a reabilitat aproape 20 de milioane de hectare de terenuri degradate în zona Sahel și a creat 350.000 de locuri de muncă, potrivit Agenției Franceze de Dezvoltare.

Dar, în ciuda mobilizării internaționale și a noilor finanțări anunțate la cel de-al patrulea Summit "O singură planetă" din 2021, acest proiect faraonic avansează greu. În prezent, ONU estimează că abia 4% din obiectivul pentru 2030 a fost atins, adică 4 milioane de hectare de terenuri dezvoltate din cele 100 de milioane prevăzute în program.

 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24