Care este legătura dintre schimbările climatice și fenomenele meteo extreme (analiza France 24)

Franța se confruntă, începând cu 11 iulie, cu un val sever de căldură, care va dura mai bine de o săptămână, iar temperaturile vor depăși 38°C în multe zone ale țării. Vremea neobișnuit de caldă se va resimți și în Peninsula Iberică, iar temperaturile vor trece de 40°C în Spania, Portugalia, și Marea Britanie. În luna iunie, Franța, Portugalia și Spania s-au confruntat deja cu valuri de căldură, în timp ce Spania a înregistrat cele mai ridicate temperaturi pentru luna mai de la începutul secolului.  

Pompierii din Franța s-au arătat deja îngrijorați de posibilitatea izbucnirii incendiilor de vegetație din cauza secetei și a temperaturilor ridicate.

La sfârșitul lunii iunie, și Japonia a fost lovită de un val de căldură neobișnuit. Mercurul din termometre a ajuns la 35°C timp de mai multe zile consecutive în Tokyo, capitala țării, și până la 40°C în Isesaki, în centrul țării. Temperaturile ridicate au depășit recordurile pentru această perioadă a anului, și au fost imediat urmate de ploi torențiale în arhipelagul japonez.

De-a lungul Oceanului Pacific, statele din vestul SUA au trecut prin perioade de secetă care încep devină un fenomen recurent anual. Totuși, în acest an, experții se tem că nivelurile lacurilor de acumulare vor scădea atât de mult încât barajul Hoover nu va mai putea să producă energie electrică pentru sutele de mii de gospodării americane.

La începutul lunii iulie, în cinci regiuni din nordul Italiei, a fost declarată stare de urgență, temperaturile ridicate depășind record după record. Roma și-a petrecut zile întregi în temperaturile care s-au ridicat până la 38°C. În Sicilia, în comuna Floridia, maximele din termometre au ajuns la 46°C. Sâmbătă, 2 iulie, pentru prima dată în istorie, în vârful ghețarului Marmolada din Alpii italieni, s-a înregistrat un record de temperatură de 10°C.

Ca urmare a valului de căldură, o parte din ghețar s-a desprins și a căzut, 11 persoane pierzându-și viața. La o zi distanță, un incendiu de vegetație a izbucnit într-o pădure de pini din sudul Romei.

„Fenomenele meteorologice au legătură între ele” și sunt intensificate de schimbările climatice

Aceste fenomene meteo extreme care au loc aproape tot timpul în mai multe colțuri ale lumii nu sunt „deloc o coincidență”, spune Pascal Yiou, climatolog și cercetător în cadrul centrului de cercetare francez Le Laboratoire des sciences du climat et de l'environnement.

„Aceste fenomene meteorologice au legătură între ele. Un ciclon sau un val de căldură în SUA pot avea urmări asupra întregii planete, ducând la formarea musonilor în India, spre exemplu”.

Deși nu este neobișnuit ca astfel de fenomene să aibă loc în paralel, există totuși întrebări cu privire la intensitatea acestora. Yiou este de părere că încălzirea globală e de vină. „Afectează întreaga dinamică a atmosferei”, spune acesta. „Temperaturile ridicate de la poli afectează energia eoliană, și, prin urmare, alternanța ciclon – anticiclon”.

Spre exemplu, încălzirea globală oferă condițiile favorabile pentru ciocniri ale maselor de aer între sol și altitudini înalte. Aceste ciocniri pot provoca fenomene precum „picături reci”, fenomen care apare atunci când o bulă de aer rece se ciocnește cu temperaturi mai calde în apropierea solului, ducând la ploi torențiale și furtuni. Dar atunci când o bulă de aer cald se lovește de aer rece la nivelul solului, poate provoca valuri de căldură.

Urmează un efect de domino. Un val de căldură poate intensifica o secetă sau cauza un incendiu forestier. Ploile abundente pot conduce la inundații și alunecări de teren.

Climatologii precum Yiou sunt de părere că acest ciclu vicios trebuie să fie un semnal de alarmă. În raportul din anul 2021 al ONU, experții climatici au anunțat un „cod roșu pentru umanitate”, precizând că valurile de căldură, inundațiile și alte fenomene meteo extreme vor continua să se răspândească într-un mod „fără precedent”, în ceea ce privește frecvența, amploarea, zonele afectate și perioadele anului în care ar putea avea loc. 

„Începutul verii din acest an, la fel ca anul trecut, ne arată că avertizările sunt deja realitate”, spune Yiou.

„Un fenomen meteo nu vine niciodată singur”

În timp ce impactul general al încălzirii asupra vremii la nivel global nu poate fi contestat, oamenii de știință s-au ferit să spună că schimbările climatice sunt cauza evenimentelor individuale. Dar încă din 2015, un grup internațional de cercetători cunoscut drept World Weather Attribution (WWA) a dezvoltat o metodă pentru a stabili ce legătură există între intensitatea unui fenomen meteo și criza climatică. Practica este denumită „știința atribuirii”.

„Un fenomen meteo nu vine niciodată singur”, precizează Robert Vautar, meteorolog și climatolog în cadrul centrului de cercetări științifice Institut Pierre-Simon Laplace, care ia parte la studiile WWA. „Dar știm astăzi că încălzirea globală poate avea un impact asupra probabilității apariției unor astfel de fenomene. În prezent, obiectivul este să aflăm cum afectează amploarea fenomenelor”.

Aceștia folosesc aceleași metode pentru a calcula impactul încălzirii globale privind o serie de fenomene. „Folosind modele numerice, comparăm Planeta A, care reprezintă planeta unde trăim, cu o Planetă B, fiind o planetă unde nu există activitate umană”, spune Vautard. „Facem mii de simulări și numărăm de câte ori un fenomen are loc pe fiecare planetă și la ce nivel de intensitate”.

Scopul acestei metode este să înțeleagă ce impact are încălzirea globală în jurul lumii în viețile noastre de zi cu zi, iar rezultate arată că joacă un rol cheie în privința fenomenelor meteo extreme.

Reprezentanții WWA au descoperit că a fost de 30 de ori mai probabil ca valul de căldură care a lovit India și Pakistanul în martie și aprilie să se producă din cauza dezechilibrelor climatice. Un val de căldura din Canada din iunie 2021 s-a dovedit a fi de 150 de ori mai probabil cauzat de încălzirea globală. „În mod concret, ceea ce am demonstrat este că acest fenomen ar fi avut loc și fără schimbările climatice, dar ar fi existat șanse mult mai mici”, precizează Vautard.

Evaluarea influenței umane

De asemenea, studiile pot demonstra că fenomenele nu au legătură cu încălzirea globală. Așa s-a întâmplat în cazul furtunilor de iarnă Eleanor și Friederike, care s-au abătut asupra Europei în ianuarie 2018.

În unele cazuri, și factorii sociali și economici joacă un rol. Cercetătorii au concluzionat că schimbările climatice nu au fost principala cauză a foametei în Madagascar, chiar dacă ONU a susținut contrariul. În schimb, s-a demonstrat că sărăcia, condițiile meteorologice naturale și infrastructura slabă au fost principalele cauze.

„La fel, dacă vorbim, spre exemplu, despre inundații, trebuie să cântărim lucrurile cu atenție”, spune Vautard. „Pe lângă precipitații, se pune o întrebare în legătură cu gestionarea apelor de către om. Incendiile izbucnesc de multe ori din cauza activității omului. Dar factorul uman este adesea greu de măsurat”.

De asemenea, ar putea fi mai greu să se stabilească legături clare între încălzirea globală și anumite tipuri de fenomene meteo, precum cicloane și tornade. Chiar și așa, „impactul încălzirii globale asupra valurilor de căldură și frig este de necontestat”, spune Vautard.

WWA va începe în curând să cerceteze dacă încălzirea globală a fost un factor care a contribuit la valul de caniculă din Japonia din luna iunie.

Evaluarea fenomenelor meteo extreme anterioare a clarificat deja un aspect. „Fenomenele meteo extreme vor fi ceva normal de acum înainte”, spune Vautard. „Singurul mod pentru a opri înrăutățirea situației este să luptăm pe cât se poate împotriva încălzirii globale”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24