Seceta afectează jumătate din Europa iar consecințele vor fi pe termen lung

Potrivit studiului, 46% din suprafața UE este expusă avertizărilor de secetă și 11% din teritoriu rămâne sub cod de alertă.  Printre cele mai afectate țări, raportul evidențiază Franța, România și Ungaria, precum și câteva regiuni mediteraneene, cuprinzând Italia, Spania și sudul Greciei.

Raportul – notează Euractiv - vine pe fondul avertismentelor că valul de căldură  și seceta ar putea anula surplusul de alimente care ar fi trebuit să acopere decalajul cauzat de războiul din Ucraina. Iar aceasta este una dintre consecințele imediate cele mai grave.

După declanșarea războiului, UE a adoptat o serie de derogări de la programul de subvenții pentru agricultură, prin Politica Agricolă Comună (PAC), iar anul acesta a crescut numărul de culturi, în încercarea de a acoperi golul lăsat de războiul din Ucraina.

Însă valul de căldură pare să fi zădărnicit eforturile fermierilor din întreaga Europă.

Euractiv îl citează pe ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas care, vorbind înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de resort, a menționat că țara putea ajunge la o producție de 20 de milioane de tone de cereale în acest an, dar că, din cauza circumstanțelor climatice excepționale, producția a „scăzut la 17-18 milioane de tone".

Ministrul spaniol s-a pronunțat pentru o mai mare flexibilitate în PAC, date fiind condițiile meteorologice severe, astfel încât statele membre să aibă mai mult spațiu de manevră în ceea ce privește cerințele de mediu, precum și sprijin pentru irigații.

Dar dincolo de efectele asupra recoltelor din acest an, experții atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale secetei.

Publicația europeană Politico o citează pe Friederike Otto, de la Imperial College  din Londra, unul dintre cei mai importanți experți din lume în problema încălzirii globale

Ea explică relația complexă dintre încălzirea planetei și uscarea Europei.

În primul rând, încălzirea continentului nu înseamnă doar o mai mare evaporare, ci și o creștere mai timpurie a vegetației, care preia și apă.

Cum iarna se scurtează, plantele încep să crească mai devreme și folosesc mai multă apă din pământ. Deci, chiar dacă precipitațiile ar rămâne aceleași, plantele ar deveni mai uscate.

Astfel că, pe termen lung, mari părți ale continentului vor fi din ce în ce mai uscate.

Și chiar dacă seceta se va potoli în această vară, refacerea solului și a apelor de suprafață nu ar fi suficientă pentru a readuce nivelurile apelor subterane la niveluri normale. Pentru aceasta, ne-ar trebui câțiva ani de ani umezi la rând, spun experții citați de Politico.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica