Războiul din Ucraina depășește borna de șase luni, lăsând deja „o moștenire toxică pentru mediu” (analiză France 24)

Fotografii cu tancuri rusești arse, care zac abandonate de-a lungul drumurilor și șinelor de tren ucrainene, au devenit o imagine familiară după șase luni de război devastator între cele două state vecine. Mai puțin cunoscut este impactul asupra mediului al acestor peste 5.000 de vehicule militare distruse pe care forțele de la Moscova le-au pierdut până acum, potrivit unui bilanț al serviciilor de informații americane.

„Tancurile rusești pot transporta între 500 și 1.600 de litri de combustibil”, spune Grupul Ucrainean pentru Conservarea Naturii (UNCG), un grup care protejează mediul. În timp ce unele dintre tancurile Moscovei au rămas fără combustibil, altele continuă să prezinte scurgeri de ulei și combustibil. „Acestea conțin plumb și alte metale grele, arene policiclice care se găsesc în toți combustibilii fosili și o serie de alți compuși organici volatili”, avertizează ONG-ul.

În timp ce războiul continuă să facă ravagii în anumite regiuni ale țării, contaminarea solului și a căilor navigabile reprezintă o preocupare majoră pentru activiștii de mediu.

Ucraina este una dintre cele mai industrializate țări din Europa, unde se află aproximativ 6 miliarde de tone de deșeuri lichide provenite din minele de cărbune, uzinele chimice și alte industrii grele. În ultimele șase luni, astfel de locuri extrem de importante au fost bombardate fără încetare de către Rusia.

Războiul din Ucraina a provocat pagube într-o mulțime de locuri sensibile, inclusiv centrale nucleare, în infrastructura de petrol și gaze, platforme de foraj, conducte de distribuție, mine de cărbune și zone agroindustriale, potrivit cifrelor venite din partea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu. Exploziile din astfel de locuri au eliberat substanțe periculoase în aer, inclusiv solvenți, îngrășăminte și acid azotic.

Poluarea aerului și a râurilor

Într-un raport din luna iulie, ONU a avertizat că Ucraina și întreaga regiune vor fi „moștenitoarele unui mediu toxic”, ale cărui efecte vor fi resimțite de către „următoarele generații”. Câteva zile mai târziu, Ministerul Mediului din Ucraina a emis un raport în care detaliază o serie de explozii din zonele industriale pe care le-a pus pe seama bombardamentelor rusești. „Incendii de mare amploare”, provocate de bombardamente, „duc la poluarea aerului cu substanțe extrem de periculoase”, se precizează în raport, subliniind faptul că „pot fi transportate de vânt pe distanțe lungi”.

Probe prelevate dintr-un râu din apropierea orașului Ternopil, aflat la est de Liov, au scos la iveală niveluri de amoniac de 163 de ori mai mari decât media normală, și niveluri de nitrați de 50 de ori mai mari, după ce o fabrică de îngrășăminte din apropiere a fost lovită de resturi dintr-o rachetă rusească. De asemenea, Kievul a acuzat forțele ruse „că au atacat în mod intenționat infrastructura de captare, purificare și alimentare cu apă, dar și instalațiile de tratare a apelor uzate”.

O rafinărie lovită de obuze rusești în suburbiile orașului Lisichansk din regiunea estică a Ucrainei, Donbas, în mai 2022.

Sursa imaginii: 

AFP via France 24

De asemenea, UNCG atrage atenția asupra poluării cauzate de sulful conținut de bombe, subliniind faptul că „acidul sulfuric format la contactul cu apa distruge semințele și rădăcinile vegetației”.

„Acest conflict este extrem de poluant atât ca intensitate, cât și ca amploare”, a declarat Nicolai Denisov, șeful Zoï Environment Network, un ONG cu sediul în Elveția. „Nicio regiune din Ucraina nu a fost ferită”, a adăugat acesta.

Fauna sălbatică, în pericol

Pădurile protejate din Ucraina, zonele mlăștinoase și stepele găzduiesc numeroase specii rare de plante – multe dintre acestea fiind amenințate de război. UNCG a alcătuit o listă cu 20 de specii de plante endemice a căror ocrotire este acum pusă în pericol de trecerea vehiculelor militare, a bombardamentelor neîncetate, și a incendiilor devastatoare care sunt lăsate să ardă în zonele de luptă.

Unul din trei hectare distruse de incendii în Ucraina face parte dintr-o zonă protejată, potrivit ONG-ului, care a numărat peste 37.000 de incendii provocate de atacuri în perioada februarie – iunie – la doar patru luni de la izbucnirea războiului – pe baza imaginilor obținute prin intermediul satelitului NASA.

Speciile rare de plante din Ucraina se găsesc în principal „în teritoriile ocupate de Rusia, unde au loc bombardamente la scara largă”, a precizat cu regret UNCG. „Dacă pierdem aceste specii din mediul lor natural, le vom pierde pentru totdeauna”.

În largul coastelor din sudul Ucrainei, războiul a provocat o altă victimă, și mai neașteptată. Emisiile sonore ale navelor de război rănesc delfinii care străbat Marea Neagră, afectându-le urechile interne. Aproape 3.000 au fost găsiți morți pe malul Mării Negre, potrivit unui calcul realizat de oamenii de știință din Turcia, Ucraina, România și Bulgaria.

De asemenea, Ucraina este zonă de tranzit pentru păsările migratoare, în special în regiunile sale de coastă, care servesc drept zone de cuibărit. Rezervațiile naturale, aflate în prezent în zonele de luptă, joacă un „rol extrem de important în ocrotirea multor populații de specii de păsări la nivel european”, potrivit Grupului Ucrainean pentru Conservarea Naturii, ai cărui membrii nu mai au acces la zonele protejate pentru a evalua pagubele.

Prevenirea – și documentarea – „ecocidului”

În timp ce Kievul a acuzat Moscova că încercă să comită un „genocid” în Ucraina, ONG-uri precum UNCK spun că misiunea lor este să prevină petrecerea unui „ecocid” în țară.

„Ne lipsesc date exacte pentru că în prezent este imposibil să cercetăm zonele de luptă, fie pentru că există mine, fie pentru că sunt linii de front sau teritorii ocupate”, a declarat Oleksi Vasiliuk, directorul ONG-ului. „Dar este încă esențial să măsurăm impactul războiului pe cât de precis posibil”.

Evaluarea nivelului pagubelor „va avea nevoie de timp, odată ce războiul se va încheia”, a declarat Denisov, al cărui ONG, Zoï Environment Network, a publicat o hartă interactivă a riscurilor ecologice ale conflictului. „Între timp, trebuie să documentăm îndeaproape toate urmele luptei pentru a putea fi capabili să evaluăm consecințele asupra mediului înconjurător”, a adăugat acesta.

Guvernul ucrainean și-a întocmit propriul inventar al daunelor aduse mediului de către ruși și ia în considerare să solicite despăgubiri în fața instanțelor internaționale. De asemenea, a semnat un plan de refacere a mediului, finanțat de către Uniunea Europeană și alți parteneri, ale cărui propuneri au fost prezentate luna trecută. Planul include în special „reînnoirea” pădurilor și construirea centrelor de reabilitare pentru animalele sălbatice.

Cu toate acestea, mai multe organizații de mediu au avertizat împotriva încercărilor de a accelera exploatarea forestieră și de a transforma fostele zone de pădure în terenuri agricole. Au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să se asigure că inițiativa, care include milioane de euro sub formă de granturi și împrumuturi, vine cu condiții de mediu stricte.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24