
Mediu
Scurgeri inexplicabile din gazoductele Nordstream 1 și 2 în Marea Baltică
Instalatia care preia gazul rusesc, transportat prin Nord Stream 1, la Lubmin, în Germania, pe 8 martie 2022.

„Există două scurgeri la Nord Stream 1 - una în zona economică a Suediei și una în zona economică a Danemarcei. Ele sunt foarte apropiate una de cealaltă”, afirmă Administrația Maritimă Suedeză, potrivit reuters.
Scurgerile se află la nord-est de insula daneză Bornholm, potrivit aceleiași surse care a adăugat că deocamdată nu este clar ce le-a provocat.
„Monitorizăm situația îndeaproape pentru a ne asigura că nicio navă nu se apropie prea mult de loc”, a afirmat un purtător de cuvânt al instituției suedeze.
”Am fost informați că există scurgeri din gazoductul Nord Stream 1, care în acest moment nu este operațional, dar care conține cantități de gaz... Este încă prea devreme pentru a ne pronunța asupra cauzelor acestor scurgeri”, a transmis la rândul său ministrul danez pentru climat și energie, Dan Jørgensen, citat de l'AFP.
Nici gazoductul Nord Stream 1, nici Nord Stream 2 nu mai livrează gaze (Reuters)
Luni, autoritățile din Danemarca au cerut navelor să păstreze o distanță de 5 mile nautice la sud-est de Bornholm după ce o scurgere de gaze naturale a fost depistată în Marea Baltică la acum defunctul gazoduct Nord Stream 2.
Mai târziu în cursul zilei de luni operatorul gazoductului Nord Stream 1, care a funcționat la capacitate redusă de la jumătatea lunii iunie până când a fost oprit cu totul în august, a anunțat că presiunea a scăzut în ambele linii ale conductei de gaze.
După ani de zile de controverse și critici din partea Statelor Unite și partenerilor NATO din Europa de Est, Germania a anunțat pe 22 februarie, cu două zile înainte ca președintele Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, că a suspendat autorizarea gazoductului Nord Stream 2, reamintește Reuters.
Anunțul făcut la momentul respectiv de cancelarul Olaf Scolz a venit la o zi după ce acesta avertizase că recunoașterea independenței regiunilor separatiste Lugansk și Donețk de către Moscova ar reprezenta „o denunțare unilaterală” a acordului de la Minsk în a cărui negociere s-a implicat personal predecesoarea sa, Angela Merkel.