Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Agent Green despre vânarea cocoșului de munte: "Riscăm un infringement foarte rapid, pe modelul Slovaciei"

cocos_de_munte_1.jpg

Sursa imaginii: 
Karol Kalisky / Arolla film via Agent Green

România riscă o procedură de infringement în ceea ce privește cocoșul de munte  după ce ministrul mediului a dat liber la vănătoare pentru această specie după o pauză de 10 ani. Este o decizie politică, fără bază științifică, explică reprezentatul Agent Green, Gabriel Păun.

Prin această undă verde dată vânătorilor, diversitatea este afectată - Slovacia a ajuns deja în fața Curții Europene de Justiție, urmează România, dacă Bucureștiul nu revizuiește acest ordin, explică la RFI Gabriel Păun.

Gabriel Păun: E surprinzătoare și nu în același timp decizia ministrului mediului. Este surprinzătoare pentru că nu există o bază științifică pentru a susține această decizie politică. Din contră, avem studii științifice la nivelul munților Carpați, care bineînțeles includ și România, că populația de cocoși de munte este în declin. 

Aceste studii sunt bazate pe evaluări științifice riguroase, nu pe observațiile vânătorilor, pe care se bazează numărătoare la care face apel ministrul mediului în decizia asta politică. Nu e

ste surprinzătoare pentru că am văzut în ultimii doi ani apetitul deosebit al acestui ministru al mediului pentru a vâna absolut orice mișcă. 
Până de curând discutam despre bieții urși, demonizați, aduși la rangul de pericol național. Într-un an, doi au transformat ursul din emblemă națională într-un dușman național. La cocoșul de munte am rămas mască. El este o altă emblemă a Carpaților, dar la opusul ursului. Este foarte discret, nu vine niciodată în așezările omenești, nu sperie pe nimeni.

Din contră, fiind o pasăre superbă încântă privirile. Dar nu vine cocoșul de munte la sat și nici nu face vreo pagubă. Nu face pagubă nici sus în creierii munților. Nu face pagubă nicăieri. Face doar plăcere celor care simt nevoia să ucidă și doresc să o facă legal. Atât. Punct. Nu există alt narativ. Nu există o altă discuție, nicio justificare.

E clar că doresc să împuște masculi dintr-aceia frumoși colorați. E o altă discriminare pentru că ei consideră că femelele sunt mai puțin atractive pentru un trofeu decât masculii. Nu vor face altceva decât să destructureze și să destabilizeze această specie aflată în declin. Este falimentar pentru România, care oricum nu este în stare să facă ecoturism și să aibă o strategie bună. 

Practic să vândă biodiversitatea pe care o are. Neștiind să facă asta, neștiind să atragă turiști pasionați de fotografie și film documentar, cu care ar putea face mult mai mulți bani, aleg să fie împușcate și să sărăcească tezaurul natural al țării. Un animal îl împuști o dată, dar îl poți filma de sute și mii de ori, aducând mult mai mulți bani. 

Este o decizie luată fără consultarea publicului. Când zic public nu mă refer doar la ONG-uri și la oamenii de știință, ci la publicul larg. Fiecare om  din țara asta are și trebuie să spună ceva atunci când se ia o decizie care privește patrimoniul public național.

Rep: O întreagă discuție a fost legată de cifre. Teoretic ar trebui să știi câți cocoși de munte ai. Cine a făcut statistica asta? Este foarte clar? Mie aici mi se pare că nu e deloc clar. Cine a făcut-o?

GP: Se bazează pe numărătorile realizate de asociațiile de vânătoare. Nu au cum să știe altfel. Nu s-a făcut un studiu științific cu specialiști în științele naturii pe metodologii agreate de comunitatea științifică internațională.

Rep: Mă uitam pe cifre. La un moment dat diferă de la un județ la altul. Ce să înțelegem? Că în zonele în care sunt doi cocoși luați ca o cotă de vânătoare acolo vânătorii nu sunt pasionați de asta? Sunt diferențe foarte mari între județe.

GP: E clar că la cote se vede că s-a favorizat județul de reședință al ministrului, respectiv Harghita. Celelalte au fost lăsate mai jos. Dar, asta nu arată decât un interes personal pentru electoratul său pentru viitoarele alegeri la Consiliul Județean și atât, nimic mai mult. Problema fundamentală aici este lipsa științei în această decizie politică.

Deciziile politice luate din scurt fără nicio bază științifică sunt cele care periclitează biodiversitatea cel mai mult. Dacă este să extrapolăm, în general pentru țara noastră, o decizie politică care nu e bazată pe argumente economice și științifice, este în detrimentul întregii țări.

E o decizie simbol pentru mentalitatea Guvernului României și mai ales a acestui ministru care a făcut foarte mult rău pe foarte multe domenii din acest vast domeniu al protecției mediului. Și pe protecția apelor și a pădurilor și a biodiversității și pe aer, pe sol.

Nu a rezolvat infringement-urile nici pe păduri, nici pe deșeuri, nici pe poluare, ba din contră, încearcă să ascundă dovezile. Tocmai de aceea infringement-urile acestea continuă și ajungem la Curtea Europeană de Justiție. Se vor stabili penalități foarte mari pe care oare cine le va plăti? 

Inclusiv pe cocoșul de munte riscăm un infringement foarte rapid, așa cum s-a întâmplat tot din același ecosistem carpatic, tot un ecosistem pentru cocoșul de munte, în Slovacia, țara de la celălalt capăt al Carpaților, care a mers pe aceeași cale pe care pe care a mers și ministrul mediului din România. S-a trezit deodată într-un infringement fulgerător la Curtea Europeană de Justiție.

Este în pasul final. Suntem pregătiți și noi să facem acest demers, să facem un denunț la Comisia Europeană pentru a face acest proces împotriva ministrului mediului la Curtea Europeană de Justiție dacă nu renunță la acest ordin care în practică produce deja efecte.

Este publicat în Monitorul Oficial și cred că vânătorii au dat deja buzna. Așteptăm să retracteze ordinul. Dacă nu o va face ne simțim obligați să facem acest denunț la Comisia Europeană pentru a face ce a făcut și  Slovacia. Există studii științifice solide care arată că ordinul ministrului nu se justifică. Pot face publice aceste studii.