Delegați din întreaga lume vor participa la reuniunea desfășurată în perioada 7-19 decembrie, în vederea încheierii unui nou acord care să încerce să salveze natura: un acord-cadru semnat pe o perioadă de 10 ani menit să salveze pădurile, oceanele și speciile de animale de pe pământ, înainte ca situația să se agraveze.
„Atât de dornici fiind, să asistăm la creșteri economice inegale și scăpate de sub control, omenirea a devenit, între timp, o armă de distrugere în masă”, a atras atenția marți președintele ONU, Antonio Guterres, la ceremonia de deschidere a negocierilor de la Montreal.
Înainte ca Justin Trudeau să urce pe scenă, câțiva protestatari indigeni i-au întrerupt discursul premierului canadian, în semnul dezamăgirii profunde cauzate de distrugerea biodiversității din comunitățile cele mai afectate de schimbările climatice.
Deschiderea oficială a reuniunii cunoscute sub numele de COP15 are loc după mai multe zile de negocieri în urma cărora nu s-au înregistrat prea multe progrese în ceea ce privește soluționarea celor mai importante probleme, ceea ce a ridicat îndoieli cu privire la semnarea unui acord global benefic pentru părțile contractante.
Observatorii ONU au cerut negociatorilor să ia toate demersurile necesare pentru a rezolva problemele pe care le ridică chestiuni complicate precum finanțarea și procesul de punere în aplicare a măsurilor, în condițiile în care doar cinci din cele peste 20 de obiective au fost acoperite până în prezent.
Summitul „este probabil ultima șansă pe care o mai au statele să depună eforturile necesare pentru a schimba soarta naturii și să protejeze resursele care ne țin în viață”, a declarat marți Bernadette Fischler Hooper, șefa departamentului de promovare internațională din cadrul Fundației Mondiale a Naturii (FMN).
Printre obiectivele acordului-cadru semnat pe 10 ani se numără angajamentul fundamental de a proteja, până în anul 2030, 30% din suprafața terestră și maritimă a globului, eliminarea subvențiilor dăunătoare pescuitului și agriculturii, combaterea amenințării pe care o reprezintă speciile invazive și reducerea cantității de pesticide utilizate.
Finanțarea reprezintă una dintre cele mai controversate probleme, deoarece țările în curs de dezvoltare solicită acordarea de mai multe fonduri pentru punerea în aplicare a măsurilor de protecție a mediului.
La începutul acestui an, mai multe națiuni a cerut țărilor dezvoltate să aloce cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an pentru eforturile depuse pentru protejarea biodiversității, sumă care ar putea crește până în anul 2030 la 700 de miliarde de dolari pe an.
Unele țări doresc înființarea unui mecanism de finanțare separat pentru biodiversitate, însă țările dezvoltate s-au opus în mare parte acestei inițiative.
De asemenea, și biopirateria provoacă probleme, întrucât multe țări, cele din Africa în mare parte, vor ca țările cu economii dezvoltate să împărtășească mai multe detalii cu privire la ingredientele și formulele utilizate în produsele cosmetice și medicamentele provenite din sud.
În urma discuțiilor din ultimele zile, și punerea în aplicare a măsurilor pare să fie o altă problemă majoră, întrucât nu s-a ajuns la nicio înțelegere cu privire la modul în care este asigurată aplicarea acordului, spre deosebire de acordul anterior, semnat în 2010.
Potrivit unei surse europene apropiate negocierilor, „Lumea se opune în mod considerabil existenței mecanismelor robuste de monitorizare și revizuire pe care le considerăm necesare”.
Summitul COP15, care a fost amânat timp de doi ani din cauza pandemiei Covid, are loc după negocierile importante privind schimbările climatice desfășurate luna trecută la Egipt, în urma cărora nu s-au înregistrat prea multe progrese în ceea ce privește soluționarea unor chestiuni precum reducerea emisiilor și a utilizării combustibililor fosili, care constituie principala cauză a încălzirii globale.
Datorită punerii în aplicare pe termen lung a politicii „zero-Covid”, China este țara care prezidează negocierile, deși conferința este găzduită de Canada.
Însă, Xi Jinping, președintele Chinei, alături de restul liderilor mondiali, nu vor participa la conferință, singurul care va fi prezent fiind Justin Trudeau, prim-ministrul Canadei, liderul chinez alegând, în schimb, să viziteze săptămâna aceasta Arabia Saudită, o țară cu resurse bogate de petrol.
Potrivit organizațiilor non-guvernamentale (ONG), absența liderilor mondiali de la COP15 riscă să compromită modul în care se desfășoară negocierile, ba chiar și încheierea unui acord ambițios.
Elizabeth Mrema, șefa Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD) și cea care se ocupă cu monitorizarea desfășurării negocierilor, i-a îndemnat pe negociatori să fie deschiși la „compromisuri”, făcând apel la „consens, flexibilitate și înțelegere”.
Negocierile au loc pe fondul avertismentelor emise de oamenii de știință care atenționează cu privire la faptul că lumea se confruntă cu cel mai mare proces de extincție în masă care a existat de la epoca dinozaurilor încoace, peste un milion de specii fiind în pericol de dispariție.
Activitatea umană a decimat pădurile, mlaștinile, canalele și milioanelele de plante, animale și insecte care trăiesc acolo, în condițiile în care jumătate din PIB-ul global depinde într-o anumită măsură de natură.
Ținând cont de riscurile existente, observatorii consideră că este nevoie ca un acord asemănător cu cel de la Paris să fie încheiat și în domeniul mediului înconjurător, unul care să își propună obiective ambițioase și care să se asemene cu acordul de referință privind clima.
Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a France 24.
Revista Presei
Top articole
