Acord istoric la summit-ul COP15 privind protejarea biodiversității

La sesiunea plenară nocturnă care a avut loc la Montreal, președintele summitului COP15 privind biodiversitatea, Huang Runqiu, Ministrul Mediului din China, a anunțat în aplauzele puternice ale delegaților că acordul a fost adoptat și apoi a declarat închisă sesiunea de negocieri.

Astfel, a respins obiecțiile Republicii Democratice Congo, care refuzase să aprobe textul acordului, aceasta solicitând ca acordul să prevadă alocarea unei finanțări mai mari țărilor în curs de dezvoltare.

După patru ani de negocieri dificile, peste 190 de state s-au alăturat acordului mediat de China, ce are drept obiectiv protejarea zonelor terestre, maritime și a speciilor din calea poluării, degradării și a crizei climatice.

În baza acordului, 30% din suprafața planetei va fi declarată drept arie protejată până în anul 2030, iar țărilor în curs de dezvoltare li se vor aloca anual ajutoare în valoare de 30 de miliarde de dolari pentru punerea în aplicare a măsurilor de protejare a mediului.

Ecologiștii aseamănă obiectivele acordului cu planul istoric de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius prevăzut de Acordul de la Paris. Totuși, unii au atras atenția asupra faptului că obiectivele propuse nu sunt de ajuns.

Brian O'Donnell de la Campaign for Nature a numit acordul ca fiind „cel mai mare angajament din istorie privind protejarea zonelor terestre și maritime”.

„Comunitatea internațională s-a reunit în vederea încheierii unui acord global istoric privind biodiversitatea, un acord care ne aduce o oarecare speranță că, în sfârșit, criza climatică începe să primească atenția care i se cuvine”, declară acesta.

„Dacă acordul este pus în aplicare în mod eficient, elanii, broaștele țestoase marine, papagalii, rinocerii, speciile rare de ferigi și de copaci bătrâni, fluturii, calcanii și delfinii se vor număra printre milioanele de specii a căror rată de supraviețuire și reproducere va fi semnificativ îmbunătățită.”

Marco Lambertini, șeful Fondului Mondial pentru Natură, a declarat înaintea sesiunilor de aprobare că acordul: „Reprezintă echivalentul obiectivului de reducere a temperaturii medii globale cu până la 1,5 grade Celsius prevăzut de acordul privind clima, fiind un acord vital pentru începerea demersurilor necesare către crearea unei lumi în care natura este protejată și în care toată lumea este responsabilă”.

„Cu toate acestea, există încă multe lipsuri, textul acordului nu este unul impunător și nu se prevede începerea demersurilor la datele la care ar fi trebuit, ținând cont de amploarea crizei ecologice la care suntem cu toții martori și, ceea ce este și mai important, acestea vor fi date care nu vor ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv mondial comun.”

Majorarea ajutoarelor financiare

Acordul solicită țărilor cu economii dezvoltate să majoreze ajutorul financiar acordat țărilor în curs de dezvoltare la suma de 20 de miliarde de dolari pe an până în anul 2025, sumă care ar putea crește la 30 de miliarde de dolari pe an până în anul 2030, asigurându-se în același timp că 30% din zonele terestre și maritime sunt protejate și gestionate în mod eficient până la sfârșitul acestui deceniu.

Acordul prevedere protejarea drepturilor populațiilor indigene, permițându-le în continuare să își administreze terenurile, aceasta reprezentând una din principalele solicitări înainte de activiști.

Însă, în alte domenii, acordul nu este atât de restrictiv. Spre exemplu, în cazul întreprinderilor, acordul doar le încurajează acestora să raporteze impactul pe care îl manifestă afacerea lor asupra biodiversității, în loc să le oblige să facă acest lucru.

Printre cele 23 de obiective ale acordului se numără, totodată, și eliminarea subvențiilor dăunătoare agriculturii, combaterea amenințării pe care o reprezintă speciile invazive și reducerea pericolelor cauzate de utilizarea pesticidelor.

Problema finanțării

Pe parcursul negocierilor, au existat momente în care acestea discuțiile riscau să ia final, întrucât s-au iscat dispute între țări cu privire la finanțarea inițiativei.

Conflictul a avut în prim plan disputele cu privire la suma pe care țările bogate trebuie să o aloce țărilor în curs de dezvoltare, cele pe teritoriul cărora se află cea mai mare parte a biodiversității planetei.

Țările în curs de dezvoltare, în frunte cu Brazilia, au solicitat crearea unui nou fond menit să atragă atenția țărilor din nord asupra angajamentului pe care trebuie să și-l asume față de această cauză. Însă proiectul de text a sugerat în schimb un compromis: crearea unui fond în cadrul unui mecanism deja existent, numit Fondul Global de Mediu (GEF).

Braulio Dias, delegatul Braziliei, reprezentantul noului guvern al lui Luiz Inacio Lula da Silva, a solicitat „o mai bună mobilizare a resurselor”, referindu-se, practic, la acordarea de mai mult ajutor țărilor în curs de dezvoltare, acesta fiind un aspect pe care și Republica Democratică Congo l-a amintit.

Se estimează că, la momentul actual, țărilor în curs de dezvoltare le sunt acordate ajutoare financiare în valoare de 10 miliarde de dolari pe an. aferente proiectului de protejare a mediului.

Dincolo de implicațiile morale, este vorba și de o chestiune de interes personal: cele 44 de trilioane de dolari din valoarea economică generată, adică mai mult de jumătate din PIB-ul total al lumii, depind de natură și de posibilitățile pe care aceasta le oferă economiei.

Statele Unite ale Americii nu se numără printre statele semnatare ale convenției privind biodiversitatea din cauza opoziției manifestate de senatorii republicani. Joe Biden, președintele SUA, susține acordul și a lansat pe plan intern propria sa inițiativă, intitulată „30 by 30”, țara contribuind totuși la Fondul Global de Mediu pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare.

China a fost țara care a prezidat conferința, însă aceasta a avut loc în Canada din cauza restricțiilor Covid din China.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a France 24.