
Mediu
Voluntarii plantează mini-păduri în Paris pentru a încetini schimbările climatice și pentru a face față valurilor de căldură (reportaj France 24)
Guillaume Dozier, voluntar al organizației franceze non-profit Boomforest, ajută la plantarea unei mini-păduri lângă o autostradă din suburbia pariziană Chevilly-Larue, pe 14 ianuarie 2023.

Într-o după-amiază ploioasă de sâmbătă, într-o suburbie din sudul Parisului, un băiat de 9 ani mânuiește un hârleț pentru a planta un puiet într-o fâșie de pământ abandonată.
Nu este cu mult mai înalt decât tânărul copac pe care îl plantează. Ploaia de după-amiază a transformat pământul de sub el în noroi. Aruncă lopata și dă la o parte pământul lutos cu mâinile.
Împreună cu bunica sa, mândră de el, și colegii săi voluntari, este absorbit de plantarea unei mini-păduri, cunoscută și sub numele de „buzunar de pădure”, pe lângă o autostradă aglomerată în cartierul Chevilly-Larue, la 9,3 kilometri de centrul Parisului.
Organizația franceză non-profit Boomforest a organizat o inițiativă de plantare de copaci, adunând o duzină de voluntari de toate vârstele, îmbrăcați în bonete și cizme, înfruntând frigul și ploaia.
Grazia Valle, o fostă jurnalistă în vârstă de 79 de ani, a spus că a „profitat de șansa de a face ceva concret” în privința schimbărilor climatice și a-i arăta nepotului ei cum să planteze copaci.
„Iubește să meargă la grădina comunitară”, a spus aceasta, aruncând o privire afectuoasă în direcția lui. „De câte ori am grijă de el, mereu insistă să meargem acolo”.

În ciuda vremii mohorâte, Timothée a spus că s-a simțit bine să acționeze, în loc să stea acasă și să rumege știrile despre problema schimbărilor climatice și a scăderii abrupte a biodiversității.
Metoda Miyawaki
Conceptul de mini-pădure a fost dezvoltat pentru prima dată în anii 1970 de botanistul japonez Akira Miyawaki, care a studiat relicvele pădurilor vechi de secole care cresc în jurul templelor și altarelor sacre.
Miyawaki a descoperit nu numai că prosperau fără intervenție umană, ci erau mai bogate și mai rezistente decât pădurile plantate mai recent.
În studiul său despre pădurile primare antice, Miyawaki a susținut că speciile indigene plantate dens, crescute în sol pregătit cu grijă, la patru înălțimi diferite pentru a oferi mai multe straturi de acoperire, au crescut de până la 10 ori mai repede și au capturat mai mult carbon decât pădurile îngrijite prin metode standard.
Miyawaki a continuat să monitorizeze plantarea a peste 1.500 de păduri din întreaga lume, susținând că o pădure mică, de 100 de metri pătrați, ar putea găzdui niveluri excepționale de biodiversitate.
Adepții filosofiei forestiere a lui Miyawaki i-au adaptat metodele și le-au transpus în întreaga lume, marile orașe căutând să reducă efectele schimbărilor climatice, să restaureze terenurile degradate, să creeze zone de biodiversitate și să capteze cantități mai mari de carbon.
Păduri de mărimea unor terenuri de tenis au fost plantate în Beirut, în orașe din Asia, în toată India și din ce în ce mai mult prin Europa.
Prima mini-pădure din Paris a fost plantată pe marginea nordică a șoselei de centură a orașului, la Porte de Montreuil, în martie 2018, cu grantul pe care Boomforest l-a obținut din bugetul participativ al capitalei franceze.
„95% din copacii plantați acolo au supraviețuit”, a spus Guillaume Dozier, în vârstă de 33 de ani, un voluntar regular al Boomforest, în timp ce transporta compost într-o roabă, pentru afi folosit ca îngrășământ în jurul puieților nou plantați.
„Nu toți copiii au șansa să vadă cum cresc legumele și să guste din ele”, a spus ea, aplaudând inițiativa. „Suntem foarte interesați de tot ce ține de natură”.
Maxim Timothée, în vârstă de 31 de ani, era fericit să fie în aer liber și s-a simțit motivat de actul simplu, simbolic, de a planta un copac.
„Este un sentiment cu adevărat special, să plantezi un copac”, a spus el, făcând o scurtă pauză de la săpatul în argila umedă. „Nu este doar un obiect. Mă simt conectat la viața acestui copac. Vreau să o protejez. Eu l-am plantat.”
„Acum au aproape patru până la cinci metri înălțime”, raportează el încântat, adăugând că biodiversitatea din mini-pădure este acum înfloritoare.
„De fiecare dată când mergem acolo, observăm din ce în ce mai multe specii de insecte și păsări care nu erau înainte”, spune Dozier, explicând că organizația pune la punct un program de monitorizare a speciilor care își fac casă acolo.
Autostrăzile sunt „un mediu extrem de ostil” pentru păsări și insecte, spune Dozier peste vuietul traficului, explicând că autoritățile din Val de Marne le-au dat terenul de lângă drum pentru a planta noua pădure.
Recreând aceeași bogăție și densitate a unei păduri sălbatice, copacii nou plantați vor oferi adăpost pentru sute de mici mamifere, insecte și păsări, adaugă Dozier.
Spre deosebire de pădurile artificiale plantate pentru producția de cherestea, unde copacii sunt așezați în șiruri ordonate și plantați la distanță de 10 metri unul față de celălalt, copacii din pădurile Miyawaki sunt plantați foarte aproape unii de alții.
Pe marginea autostrăzii erau plantați, la întâmplare, Până la trei copaci pe metru pătrat, cu puieții strânși împreună.
S-a demonstrat că plantarea unui singur copac are același efect de răcire ca 10 aparate de aer condiționat. Dar copacii sunt plante sociale și se descurcă mult mai bine atunci când sunt plantați în compania altor copaci, explică Dozier.
„Își vor ține umbră reciproc și vor putea face schimb de apă, nutrienți și informații. Dacă unul dintre copaci este atacat, îi va putea avertiza pe ceilalți. De exemplu, își vor face frunzele amare pentru a le face mai puțin comestibile pentru atacator”, spune acesta.
Toți puieții sunt specii locale franceze. Prin specii locale, orașul Paris definește plantele indigene franceze ca fiind cele din regiune înainte de 1500 d.Hr., explică Hannah Lewis în cartea ei, „Mini-Forest Revolution: Folosirea metodei Miyawaki pentru a salva lumea”. Însă echipa Boomforest a făcut cercetări suplimentare pentru a se asigura că arbuștii și copacii pe care îi plantează sunt speciile cele mai adaptate la nivel local și se vor înțelege bine.
În centru sunt plantați stejari, frasini, fagi și sălcii, în timp ce pe margini sunt plantați arbuști precum aluni sau ilice. Doar 15 specii diferite de plante au fost plantate în acel weekend, dar până la 31 de specii locale de arbori și arbuști au fost plantate la celelalte proiecte ale Boomforest.
Buzunare de pădure în Paris
Susținătorii mini-pădurilor speră, de asemenea, că pot face orașele la fel de dens ca Parisul mai locuibile în perioada caniculelor.
În vara lui 2022, Parisul a fost topit de trei valuri de căldură succesive, pe parcursul a 33 de zile, iar temperaturile din capitala Franței au atins maxime aproape record de 40 de grade Celsius.
Lipsa copacilor și umbra și liniștea pe care aceștia le oferă (Parisul este acoperit cu copaci în proporție de aproximativ 9%) s-a făcut simțită pe măsură ce orașul a devenit un cuptor.
Parizienii se ofileau pe străzile pavate ale orașului, în timp ce asfaltul, betonul și metalul clădirilor absorbeau canicula și o reflectau.
Primăria Parisului a promis că până în 2026 va planta 170.000 de copaci în capitala Franței. Dar tăierea a 76 de platani vechi, în aprilie anul trecut, pentru a face loc spațiilor de grădină, a stârnit furia ecologiștilor, inclusiv a grupurilor Aux Arbres Citoyens și GNSA, care militează împotriva tăierii copacilor.
Activiștii pentru mediu spun că puieții nou plantați nu fac concurență umbrei oferite de un copac vechi de zeci de ani și că copacii tineri sunt deosebit de vulnerabili la secetă.

Criticii stilului forestier al lui Miyawaki spun că plantările de mini-păduri sunt scumpe și că știința din spatele plantării lor în Europa nu este suficient de robustă. Un studiu din 2010 care a examinat o mini-pădure din Sardinia, unul dintre rarele studii asupra mini-pădurilor din Europa, a stabilit rata mortalității copacilor, după 12 ani de la plantare, între 61-84%.
În ciuda aparentului entuziasm al autorităților din Paris pentru plantarea de copaci, Dozier a recunoscut că a fost greu să le găsească spațiu în centrul orașului.
„Parisul este un pic ca un muzeu”, a spus el ironic, adăugând că mini-pădurile au fost plantate doar la porțile orașului, la La Porte Maillot și La Porte des Lilas.
Dozier speră că într-o zi vor avea șansa să planteze o mini-pădure în inima Parisului, adăugând că își adaptează mereu metodele de plantare și învață tot timpul. De asemenea, speră că și alții vor decide să-și planteze propriile „buzunare de pădure” și că cei care sunt îngrijorați de schimbările climatice vor fi determinați să ia măsuri. Pe pagina web a Boomforest și altor grupuri din Franța care plantează mini-păduri, cum ar fi MiniBigForest și Toulouse in Transition, se găsesc de descărcat instrucțiuni pas-cu-pas pentru plantarea mini-pădurilor, intitulate „J'agis, je plante” (Acționez, plantez).
Spre după-amiază, ploaia se întețise. Dar entuziasmul voluntarilor nu a dat semne să se împuțineze. Aproape jumătate din cei 250 de metri pătrați pe care doreau să-i reîmpădurească în acel weekend fuseseră săpați și plantați cu puieți. Când bugetul organizației Boomforest o va permite, speră să se întoarcă să planteze mai mult pe cei 800 de metri pătrați total care le-au fost alocați.
În următoarele câteva luni, primăvara și apoi toamna, voluntarii regulari ai Boomforest se vor întoarce în mini-pădurea nou plantată pentru a îndepărta buruienile care ar putea concura cu copacii tineri și pentru a le monitoriza progresul.
În doar trei ani, noua mini-pădure va fi autonomă. Peste 10 ani, Boomforest speră că va avea aspectul unei păduri naturale, vechi de 100 de ani.
Valla speră că nepotul ei se va întoarce în mini-pădure la primăvară, și peste ani.
„Sper că va veni aici să se plimbe și să spună: «Hei, chiar am făcut ceva aici»”.
Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.