După dezbaterile din Interlaken, un oraș din Elveția, care s-au întins pe parcursul unei întregi săptămâni, peste 200 de țări și sute de oameni de știință de renume mondial au semnat Raportul de Evaluare AR6 al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), care cuprinde o evaluare cuprinzătoare a modului în care se desfășoară criza climatică.
De-a lungul anului trecut, numeroși oameni de știință au atras atenția asupra faptului că, în mod inevitabil, principalul obiectiv al Acordului de la Paris, și anume, de limitare a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius, nu va fi atins, întrucât politicile guvernamentale adoptate de țările bogate care o rată mare de poluare nu sunt suficient de ambițioase.
În urma rapoartelor climatice întocmite la nivel mondial, s-a constatat, în repetate rânduri, că lumea se află în pragul unei încălziri globale catastrofale.
În octombrie 2022, cercetătorii din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu au avertizat că nu există „nicio posibilitate reală de a atinge obiectivul de limitare a temperaturii globale la o creștere de 1,5°C” decât dacă se iau măsuri drastice de restructurare a sectorului energetic internațional.
Încă din 2018, IPCC atrăgea atenția asupra dificultăților impuse de provocarea de proporții pe care o reprezintă menținerea creșterii temperaturilor medii globale la 1,5°C, o provocare care, doar cinci ani mai târziu, a devenit din ce în ce mai grea, pe măsură ce emisiile de carbon continuă să crească.
În prezent, oamenii de știință fac trimitere la „numeroasele modalități, fezabile și eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la schimbările climatice provocate de activitățile umane”, despre care susțin că ar fi deja la dispoziția guvernelor și nu rămân decât să fie adoptate.
Raportul abordează subiecte de maximă importanță, cum ar fi consecințele pe care le au schimbările climatice asupra țărilor sărace, care se numără printre primele victime ale încălzirii globale, subiect sensibil care a fost dezbătut și în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice care a avut loc în noiembrie 2022. Potrivit raportului, dacă la momentul actual s-ar lua măsuri adecvate pentru reducerea efectelor încălzirii globale, situația climatică s-ar îmbunătăți.
„Justiția climatică are o importanță deosebită în acest context, întrucât țările care au contribuit cel mai puțin la schimbările climatice sunt, pe nedrept, cele mai vulnerabile în fața consecințelor încălzirii globale”, susține Aditi Mukherji, unul dintre cei 93 de autori ai raportului.
„Aproape jumătate din populația lumii trăiește în regiuni extrem de vulnerabile la schimbările climatice. În ultimii zece ani, numărul deceselor cauzate de inundații, secetă și furtuni a fost de 15 ori mai mare în regiunile vulnerabile.”
Potrivit raportului, acțiunile climatice din următorii zece ani trebuie intensificate și extinse pe toate fronturile pentru a preveni consecințele catastrofale ale schimbărilor climatice. În plus, pentru a limita creșterea temperaturilor medii globale la 1.5°C, se face apel la reducerea puternică, rapidă și susținută ale emisiilor de carbon în toate sectoarele industriale.
Pentru ca acest obiectiv să poată fi atins, emisiile trebuie să scadă imediat și să fie reduse la aproximativ jumătate din cantitatea actuală până în anul 2030. Dependența lumii de arderea combustibililor fosili, care continuă de mai bine de un secol, alături de utilizarea nedurabilă a energiei și a practicilor agricole nesustenabile, au provocat deja o creștere de 1,1°C a temperaturii medii globale.
Raportul face apel la găsirea unei strategii de construire a unui viitor rezistent la schimbările climatice, bazată pe cunoștințe locale, care să crească gradul de bunăstare socială, prin îmbunătățirea sănătății și a calității vieții, a egalității, și care să pună bazele unei economii mai puternice.
Raportul avertizează că deciziile luate în următorii ani vor juca un rol esențial pentru soarta planetei și a generațiilor viitoare, iar găsirea unei strategii de construire a unui viitor rezistent la schimbările climatice devine din ce în ce mai dificilă pe fondul accentuări crizei climatice.
Creșterea numărului de investiții în domeniul schimbărilor climatice este considerată esențială pentru atingerea obiectivelor climatice globale, ceea ce determină statele să ceară ajutor din partea investitorilor pentru a crește fluxul de finanțare publică pentru soluționarea problemelor climatice.
„Grăbirea demersurilor nu este posibilă decât dacă există fonduri. Finanțarea insuficientă și necorespunzătoare împiedică progresul”, declară Christopher Trisos, un alt autor al raportului.
Potrivit raportului, țările din întreaga lume dispun de suficient capital care să le permită o reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră, însă trebuie eliminate celelalte obstacole care le împiedică progresul.
Investitorii, băncile centrale și autoritățile de reglementare financiară au toate un rol esențial în acest proces.
Raportul de Evaluare publicat luni este ultimul capitol al celei de-a șasea evaluări a IPCC, care reunește cele mai recente informații privitoare la schimbările climatice, impactul acestora și posibilele soluții la acestea.
Având în vedere că întocmirea unui astfel de raport durează între cinci și șapte ani, se preconizează că aceasta va fi ultima evaluare cuprinzătoare a organismului ONU până în anul 2030.
Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a RFI.
Revista Presei
Top articole
