„Fiecare zecime de grad contează”: raportul ONU privind clima îndeamnă la acțiune, nu la disperare

„Sinteză pentru factorii de decizie”, un rezumat lung de 36 de pagini care prezintă nouă ani de cercetare a Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), este o reamintire clară a faptului că efectele devastatoare ale schimbărilor climatice se manifestă mai repede decât se estima, iar eșuarea în a lua acțiuni decisive ar putea duce la ireversibilitatea unora dintre acestea.

„Omenirea este pe gheață subțire, iar acea gheață se topește rapid”, a avertizat luni secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în timp ce prezenta principalele constatări ale raportului. „Lumea noastră are nevoie de acțiuni climatice pe toate fronturile – orice, oriunde, oricând”.

Raportul IPCC spune că planeta noastră este pe cale să atingă 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, considerată o limită mai sigură pentru încălzirea globală, în puțin peste un deceniu. Avertismentul îngrozitor vine la doar opt ani după ce summitul COP21 de la Paris a făcut din pragul de 1,5°C un far pentru politicile climatice.

„Începând cu Acordul de la Paris, obiectivul declarat al statelor a fost să nu lase încălzirea globală să depășească pragul de 2°C peste nivelurile preindustriale și să intensifice eforturile pentru a o limita la 1,5°C”, spune Wolfgang Cramer, director de cercetare la Institutul Mediteraneean de biodiversitate și ecologie marine și terestre (IMBE).

„Acest obiectiv general a oferit un plan amplu și o țintă specifică pentru politicile climatice”, a adăugat Cramer, care a fost coautor al ultimului raport major al IPCC, publicat în 2022. „Dar când te uiți la planurile de ațiune actuale și la eforturile plăpânde făcute de guverne, într-adevăr pare foarte puțin probabil să putem îndeplini acel al doilea obiectiv”.

Datele vorbesc de la sine. IPCC spune că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse cu 45% până în 2030 pentru a exista vreo șansă de a limita încălzirea globală la 1,5°C. Acest lucru ar însemna reduceri anuale echivalente cu cele observate în apogeul pandemiei de Covid-19 în 2020, când economiile lumii s-au oprit.

Așa cum stau lucrurile acum, umanitatea este departe de reușită. Conform previziunilor IPCC, planeta noastră este pe drumul de a ajunge la o încălzire globală de 2,5°C până la sfârșitul secolului, dacă guvernele își respectă angajamentele privind emisiile, și 2,8°C, dacă respectă politicile actuale.

„Febra” planetei

Deși perspectivele sunt sumbre, nu este momentul pentru fatalism și inacțiune, avertizează experții.

„Acțiunile noastre de acum vor determina amploarea încălzirii globale pe termen lung. Obiectivul este să ne asigurăm că rămâne cât mai scăzută posibil”, spune Cramer, pentru care ținta de 1,5°C „este deja prea mare” pentru a evita consecințele majore asupra planetei.

„În prezent suntem la 1,2°C și deja suportăm consecințele, cu o creștere a valurilor de caniculă, secetelor și inundațiilor”, explică el.

Pentru a înțelege semnificația fiecărei fracțiuni de grad, Cramer face o paralelă cu un om care suferă de febră. Adăugați 1°C la temperatura normală a corpului, de 37°C, și persoana se va simți rău și va avea dureri de cap. La 2°C adăugate, suferința crește. La 3°C adăugate, devine periculos, mai ales dacă persoana este vulnerabilă.

La fel este și pentru planeta noastră, spune Cramer.

„Consecințele vor varia la fiecare grad și în diferite părți ale lumii: vor fi cele mai grave în locurile cele mai vulnerabile”, spune el. „1,5°C va fi întotdeauna mai bun decât 1,6°C, care va fi întotdeauna preferabil lui 1,7°C. Fiecare zecime de grad contează.”

Biodiversitatea în pericol

Consecințele acestei „febre” a planetei sunt din ce în ce mai evidente, primul semn fiind dispariția biodiversității.

În 2015, anul Acordului de la Paris, melomys de Bramble Cray, un gen de mamifere rozătoare de mici dimensiuni, ce trăia pe o fărâmă de pământ în largul coastei Papua Noua Guinee, a devenit primul caz cunoscut de mamifer dispărut ca urmare a schimbărilor climatice cauzate de om.

„Oamenii de știință au demonstrat că dispariția sa a fost cauzată de creșterea nivelului mării, care i-a scufundat habitatul”, a declarat Camille Parmesan, expert în climă și biodiversitate la centrul de cercetare CNRS, într-un interviu pentru France 24 în decembrie.

„Am documentat, de asemenea, dispariția a 92 de specii de amfibieni, ucise din cauza proliferării unei ciuperci, care s-a dezvoltat ca urmare a schimbărilor climatice ce modifică ecosistemele”, a adăugat Parmezan.

Coralii sunt o altă victimă evidentă. La 1,5°C, între 70% și 90% din recife ar putea dispărea. La 2°C, se ajunge la 99%.

Experții de la IPBES, o platformă interguvernamentală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemelor susținută de ONU, spun că peste un milion de specii sunt în prezent pe cale de dispariție, schimbările climatice devenind „cea mai semnificativă” amenințare. „Cu cât [încălzirea globală] crește mai mult, cu atât ecosistemele sunt perturbate mai mult, consecințele răsfrângându-se asupra vieții sălbatice”, se declara într-un raport al agenției din 2021.

Vreme extremă

„Fiecare grad suplimentar se va traduce în evenimente meteorologice din ce în ce mai frecvente și severe, cu consecințe tot mai mari pentru cele 3,3 miliarde de oameni care trăiesc în zone vulnerabile”, a adăugat Cramer.

Oamenii de știință investighează, de câțiva ani deja, legăturile dintre schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme, un domeniu cunoscut sub numele de „știința atribuirii”. Descoperirile lor confirmă faptul că valurile de caniculă, inundațiile și uraganele cresc în intensitate, amploare și frecvență ca urmare a încălzirii globale. Cercetările au stabilit că schimbările climatice au făcut de treizeci de ori mai posibil pentru valul de caniculă devastator să lovească India și Pakistan în martie și aprilie anul trecut.

Dat fiind acest context, „factorii de decizie ar trebui să-și concentreze eforturile și pe încetinirea încălzirii globale”, pe lângă limitarea acesteia, spune glaciologul Gerhard Krinner, unul dintre autorii celui mai recent raport IPCC.

„Cu cât schimbările climatice se petrec mai repede, cu atât oamenii vor avea mai puțin timp de a se adapta”, explică el. „Acest lucru, la rândul său, va crește riscul de penurii severe, foamete și conflicte.”

Puncte critice

Amândoi experții atrag atenția asupra pericolului de a atinge aceste „puncte critice”, care ar fi extrem de greu de inversat, cum ar fi destabilizarea calotei glaciare antarctice.

Deși în prezent probabilitatea de topire catastrofală a stratului de gheață este scăzută, aceasta „crește pe măsură ce planeta se încălzește și există un risc real ca ridicarea nivelului mării să se accelereze dramatic între 1,5-2°C”, avertizează Cramer.

În cazul în care permafrostul din Antarctica ar ajunge să se topească, ar elibera cantități mari de gaze cu efect de seră prinse în gheață, încălzind și mai mult planeta și accelerând topirea gheții. Alte exemple de puncte de basculare includ transformarea pădurii tropicale Amazon în savană și topirea calotei glaciare a Groenlandei.

Fiecare dintre aceste scenarii poate fi evitat, insistă experții, cu condiția să existe voință politică în acest sens.

„Acum avem mai multe soluții la îndemână pentru a încetini și limita schimbările climatice”, spune Cramer, care consideră că „obstacolul nu mai este inovația, ci politica”.

„Eforturile de astăzi vor fi diferența de mâine”, adaugă Krinner. „Încă ne putem descotorosi de acele zecimi de grad în plus”.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.