Dezbaterile privind schimbările climatice, cruciale pentru statele amenințate de pericolul creșterii nivelului mării (analiză RFI)

Unul dintre principalele obiective ale Conferinței privind schimbările climatice de la Bonn, care a început luni și se va încheia pe 15 iunie, va fi stabilirea modului de funcționare a acestui fond, plan care va fi apoi propus spre adoptare la ediția din acest an a Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice (Cop28) care va avea loc la Dubai.

Deși din cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Experţi privind Schimbările Climatice (IPCC) reiese că pierderile și pagubele produse pe fondul problemelor climatice se răsfrâng deja asupra tuturor regiunilor planetei, consecințele cele mai grave sunt resimțite în zonele cel mai puțin responsabile de producerea schimbărilor climatice, respectiv de țările în curs de dezvoltare și micile state insulare.

Populația din zonele cele mai vulnerabile în fața schimbărilor climatice suferă deja pierderi și pagube semnificative pe seama temperaturilor extreme, furtunilor tropicale, inundațiilor, secetelor, incendiilor și creșterii nivelului mării, atrăgând după sine costuri mari de reconstrucție și adaptare.

Lupta pentru supraviețuire

Creșterea nivelului mării, probabil consecința cea mai gravă a crizei climatice, a dat deja naștere unor instabilități și conflicte la nivel mondial, potrivit ONU. Se estimează că, în următoarele decenii, regiunile situate la altitudini joase și chiar țări întregi ar putea dispărea pentru totdeauna, scufundate de apele mărilor.

Spre exemplu, mica țară insulară Tuvalu face parte din această categorie, preconizându-se că va fi complet acoperită de apă până la finalul acestui secol. În medie, cele nouă insule ale sale sunt situate la mai puțin de doi metri deasupra nivelului mării, deja 40% din sectorul central al capitalei fiind scufundat la reflux.

Amenințarea majoră cu care se confruntă aceste state insulare ridică probleme juridice semnificative în ceea ce privește suveranitatea națională, afirmă François Gemenne, expert în geopolitica mediului și guvernanța politicilor în materie de migrație la Universitatea din Liège.

„Ar mai continua să existe ca stat o țară precum Tuvalu... dacă țara propriu-zisă nu ar mai exista fizic? Dacă statul dispare ca urmare a efectelor schimbărilor climatice, va deveni populația sa apatridă?”, se întreabă specialistul.

Conceptul de „stat virtual”, pe care Tuvalu încearcă deja să îl dezvolte și să îl pună în practică prin realizarea unei versiuni digitale a întregii țării, în care sunt reproduse virtual insulele și obiectivele sale turistice, în acest fel menținându-și vie istoria și cultura, ar implica crearea unei distincții clare între conceptele de stat și teritoriu.

„Exod în masă”

Creșterea nivelului mării pe parcursul acestui secol riscă să afecteze disproporționat anumite metropole asiatice, insule din vestul Pacificului și al Oceanului Indian, potrivit unui studiu recent în cadrul căruia au fost cartografiate zonele geografice de pe întreaga planetă în care creșterea nivelului mării ar putea duce la consecințe deosebit de grave.

Între timp, alte două studii vin să semnaleze pericolul creșterii nivelului mării „fără precedent în cel puțin 120 de ani” care amenință regiunile de-a lungul Golfului Mexic și coastei de sud-est a Statelor Unite.

Nouă sute de milioane de oameni, adică unu din zece locuitori ai planetei, trăiesc în zone de coastă la altitudini joase, iar mulți dintre aceștia au fost deja forțați de efectele schimbărilor climatice să se mute în Tuvalu, Fiji, Vanuatu, Maldive, cât și în alte regiuni.

„Riscăm să fim martori unui exod în masă al întregilor populații ale planetei” și unei lupte acerbe pentru numeroase resurse, printre care de apă dulce, pâmânt etc., a avertizat Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.

„Drepturile omului vor exista în continuare pentru orice popor, chiar dacă patria sa va dispărea”, a declarat Antonio Guterres.

Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a RFI.