Din 2013 până în 2022, „încălzirea indusă de om a crescut cu o rată fără precedent, de peste 0,2 grade Celsius pe deceniu”, au raportat ei într-un studiu revizuit de specialiști, vizând factorii de decizie politică.
Emisiile medii anuale în aceeași perioadă au atins un maxim istoric de 54 de miliarde de tone de CO2 sau echivalentul acestuia în alte gaze, aproximativ 1.700 de tone pe secundă.
Liderii mondiali se vor confrunta cu noile date la summitul climatic COP28 de la sfârşitul acestui an, la Dubai, unde un „bilanţ global” al discuţiilor ONU va evalua progresul către atingerea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015.
Descoperirile ar părea contrazică soluția limitării încălzirii globale în temeiul obiectivului mai ambițios de 1,5°C al Tratatului de la Paris, identificat de multă vreme ca o bornă pentru o lume relativ sigură din punct de vedere climatic, deși una încă tulburată de efecte severe.
„Chiar dacă nu suntem încă în punctul încălzirii de 1,5 C, bugetul de carbon” – cantitatea de gaze cu efect de seră pe care umanitatea le poate emite fără a depăși această limită – „se va epuiza probabil în doar câțiva ani”, a spus autorul principal, Piers Forster, profesor de fizică la Universitatea din Leeds.
Acest buget s-a înjumătățit de când organismul consultativ al ONU pentru climatologie, Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC), a strâns date pentru cel mai recent raport de referință în 2021, potrivit lui Forster și colegilor săi, mulți dintre ei fiind contribuitori principali ai IPCC.
Pentru a avea chiar și o șansă, oricât de mică, de a rămâne sub pragul de 1,5°C, emisiile de dioxid de carbon, metan și alți factori de încălzire generați în principal de arderea combustibililor fosili nu trebuie să depășească 250 de miliarde de tone (Gt), au raportat ei.
Îmbunătățirea șanselor la două treimi sau patru cincimi ar reduce acea cotă de carbon la doar 150 Gt și, respectiv, 100 Gt, un colac de salvare pentru încă doi-trei ani la rata actuală a emisiilor.
Menținerea obiectivelor privind temperatura prevăzute de Acordul de la Paris ar necesita reducerea poluării cu CO2 cu cel puțin 40% până în 2030 și eliminarea completă până la jumătatea secolului, a calculat IPCC.
În mod ironic, una dintre poveștile de succes climatice din ultimul deceniu a grăbit accidental ritmul încălzirii globale, arată noile date.
O scădere treptată a utilizării cărbunelui, care emite carbon într-o rată mai mare decât petrolul sau gazul, în producția energetică a încetinit creșterea emisiilor de carbon.
Dar a redus și poluarea aerului care protejează Pământul de forța deplină a razelor soarelui.
Poluarea cu particule din toate sursele atenuează încălzirea cu aproximativ o jumătate de grad Celsius, ceea ce înseamnă că, cel puțin pe termen scurt, mai multă căldură va ajunge la suprafața planetei, pe măsură ce aerul devine mai curat.
Publicat în jurnalul evaluat inter pares Earth System Science Data, noul studiu este primul dintr-o serie de evaluări periodice care vor ajuta la completarea golurilor dintre rapoartele IPCC, publicate în medie la fiecare șase ani, începând din 1988.
„O actualizare anuală a indicatorilor cheie ai schimbărilor globale este esențială pentru a ajuta comunitatea internațională și statele să mențină urgența abordării crizei climatice în fruntea agendei”, a declarat coautorea și omul de știință Maisa Rojas Corradi, care este, de asemenea, ministra mediului în Chile.
Coautorea Valerie Masson-Delmotte, copreședinte al raportului IPCC 2021, a spus că noile date ar trebui să fie un „avertisment” înainte de summitul COP28, chiar dacă există dovezi că creșterea gazelor cu efect de seră a încetinit.
„Ritmul și amploarea acțiunii climatice nu sunt suficiente pentru a limita intensificarea riscurilor legate de climă”, a spus ea.
Cercetătorii au raportat, de asemenea, un trend ascendent uimitor al creșterilor de temperatură pe zonele terestre, cu excepția oceanelor, începând cu anul 2000.
„Temperaturile maxime anuale medii pe uscat au crescut cu mai mult de jumătate de grad Celsius în ultimii zece ani (cu 1,72°C peste condițiile preindustriale), față de primul deceniu al mileniului (1,22°C)”, arată studiul.
Valurile de căldură mai lungi și mai intense vor reprezenta o amenințare de viață și de moarte în următoarele decenii în zone mari din Asia de Sud și de Sud-Est, dar și în zonele ecuatoriale din Africa și America Latină, au arătat cercetări recente.
Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.
Revista Presei
Top articole
