Exploatarea și conservarea naturii: lunga, sinuoasa căutare a echilibrului perfect--interviu cu Dean King (II)

Scurt pasaj din PROTECTORII VĂII în lectura autorului:

În arcul narativ al PROTECTORILOR VĂII punctul culminant este perioada 1890-1892 când a fost creat (prin decizia președintelui Benjamin Harrison) Parcul Național Yosemite, când au apărut primele rezervații forestiere (numite mai târziu păduri naționale) și când a fost înființat clubul Sierra, organizație de protecție și promovare a mediului care a fost model pentru instituții similare de conservare a florei, faunei și diversității ornitologice precum clubul Boone&Crockett sau Societatea Audubon. Au fost, acei ani, încununarea unei campanii multidecenale desfășurate de două personalități contrastante dar complementare, John Muir--explorator, savant, aed al naturii--și Robert Underwood Johnson, editor erudit, trip urban trăitor într-un cartier șic al New York-ului. Sub șase președinți--de la Harrison până la Woodrow Wilson) și opt miniștri ai mediului (de la John Noble la Francis Lane), cei doi au contribuit la promulgarea de legi care au trecut pentru eternitate în patrimoniul federal zone naturale de o inegalabilă frumusețe și bogăție.  Au fost, pe acest parcurs, și înfrângeri: sute de arbori sequoia au căzut sub securea profitului înainte ca mulți dintre ei, specimene superbe, să fie salvați, iar în 1923, nouă ani după moartea lui John Muir, la capătul unei lungi bătălii, a fost încheiată construcția barajului de 117,3 m. înălțime O'Shaughnessy, care a acoperit valea Hetch Hetchy cu 61 m. de apă. Lunga bătălie pentru salvarea acelei văi a fost o prefigurare a celor ce aveau să vină, în America și în lume, între interes și idealism, între natură și progres. John Muir a înțeles să concilieze cele două forțe în conflict, a încercat să le armonizeze într-o viziune comună a limitelor și priorităților.

Dean King:  În parcul Yosemite (situat la aproximativ 241 km. est de San Francisco, în munții Sierra Nevada) se intră astăzi prin așa numitul Tunnel View, care-ți oferă o spectaculoasă vedere în lung, cu cascada Bridalveil la dreapta și la stânga peretele abrupt al stâncii El Capitan. E o priveliște uluitoare prin dimensiuni și splendoare. La intrarea prin Tunnel View se află astăzi o parcare plină cu autocare și turiști. Dacă o iei însă pe potecă, urcând cam un kilometru și jumătate în spatele Tunnel View-ului, ajungi pe vechiul Inspiration Point, pictat și fotografiat de nenumărate ori pentru a înfățișa națiunii și lumii frumusețea locului. Muir a  intrat în vale pe creastă, ajungând la cascada Yosemite, cu a sa spectaculoasă cădere în trei trepte. Nu știa ce-i frica. Mergea până pe margine ca să privească în jos și apoi  să descrie apa învolburată, lumina refractată în curcubee, imagini ale puterii divine. Descrie ciclul etern al râului murind și renascând simultan, ridicându-se spre cer și căzând în defileu pentru a dărui viață văii. La nord și ușor spre vest este valea Hetch Hetchy, străbătută de râul Toulumne.  Yosemite  este traversată de râul Merced.

Reporter:  Hetch Hetchy este scena unei rare înfrângeri a lui John Muir și Robert Underwood Johnson. Consacrați spații largi acelei bătălii, care a implicat personalități proeminente ale epocii, de la primarul San Francisco-ului la ministrul mediului și președinte.

Dean King: San Francisco plănuia să zăgăzuiască Toulumne ca să-l transforme în rezervor de apă. După marele cutremur și incendiu din 1906, care a distrus orașul, municipalitatea a dobândit capital politic și a primit dreptul de a construi barajul.  "Cealaltă vale Yosemite" se găsește astăzi la 61 m. sub apă.  Campania de refacere a văii Hetch Hetchy continuă, cerând distrugerea barajului și restaurarea văii la condiția originară, ceea ce la un moment dat s-ar putea întâmpla. Legenda spune că Muir a murit de inimă rea, dar nu-mi vine să cred. Spiritul său nu putea fi înfrânt, credința sa, încrederea sa că oamenii vor sfârși prin a face ce-i just, alegând conservarea naturii,  erau de nezdruncinat. Era convins că voința lui D-zeu va învinge. Această convingere, această credință, este o sursă de putere și astăzi, când ne confruntăm cu dereglarea climatică și amenințările la adresa mediului.

Reporter:  Ce s-a întâmplat după bătălia pentru Hetch Hetchy,  în ultimii ani de viață ai lui Muir, care a murit în 1914 în ajun de Crăciun?

Dean King:  Doi ani după ce a pierdut bătălia pentru Hetch Hetchy a fost creat Serviciul Parcurilor Naționale, care a consfințit prin lege inviolabilitatea zonelor protejate. De atunci, nici o municipalitate, nici o antrepriză privată nu mai poate pretinde o bucată de parc național. Muir era mereu atras de munți, de natură. A luptat pentru salvarea superbilor arbori Sequoia, care pot atinge vîrste de 1.000-3.000 de ani dar care erau retezați. Muir a înțeles toate  conexiunile din natură. Clarviziunea sa, credința sa  că dacă  lucrăm, luptăm pentru o cauză dreaptă orice înfrângere este temporară și în cele din urmă vom răzbi, este un mesaj extrem de potrivit pentru zilele noastre.

Reporter:  Este nevoie de un nou echilibru între conservarea și exploatarea  naturii, de un nou dozaj al pasiunii și activismului?  Mai sunt relevanți Muir și Johnson?

Dean King:  Sunt mai relevanți decât oricând. Muir n-a fost un purist. El a înțeles că exploatarea resurselor naturale este esențială pentru o viață bună, fericită. Muir n-a încercat să îndepărteze oamenii de natură, sau să-i împiedice s-o folosească, el a vrut să-i aducă ÎN natură. Era și misiunea clubului Sierra, familiarizarea cu munții, cu valea Yosemite. Credea că resursele naturii trebuie puse în slujba omului, dar cu înțelepciune și protejând zonele cele mai frumoase. Aceasta este abordarea corectă: să trăim și să cîștigăm bine, dar să protejăm, pentru viitor și cu înțelegerea complexității proceselor naturale. Muir a înțeles că dacă tai copaci și tufișuri  pe culmi, scurgerea apelor spre coastă este afectată. Era și horticultor, proprietar de livezi pe coasta Californiei, știa deci că e nevoie de copaci pe înălțimi pentru a fixa zăpada, pentru ca în arșița verii apa  să fie eliberată  lent spre văi și ferme. Atitudinea combativă a lui Johnson, capacitatea sa de a preface convingerile și filozofia lui Muir în acțiune,  sunt pilde ideale: să folosim opiniile filozofice, cunoașterea profundă a planetei și naturii, pentru a crea condiții de viață sănătoase și fericite.