Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Păsările cântătoare din Bucureşti, victimele braconierilor. Metodele barbare folosite de aceştia

"Aripi libere" - aşa se numeşte un proiect al Societăţii Ornitologice Române (SOR) de combatere a braconajului la păsările cântătoare din Bucureşti. Campania îşi propune să combată fenomenul capturării de păsări cântătoare şi vânzarea lor în pieţele din Capitală.

Cele mai multe cazuri de braconaj la aceste specii au fost semnalate în zone precum Delta Văcăreşti şi Lacul Morii.

Ovidiu Bufnilă, responsabil comunicare la SOR, spune la RFI că "păsările cântătoare nu sunt aici pentru simpla noastră plăcere de a le ţine la geam în casă şi vorbim despre păsările sălbatice, pentru că nu este normal ca un copil să se bucure de un cântec de pasăre doar dintr-o colivie şi această pasăre să fie una mutilată sau să fie una braconată de cineva. Dacă vrem să ne bucurăm de cântec de pasăre, cred că e cazul să ieşim pe teren, în parcuri, în grădini publice, e cazul să atragem natura în grădina noastră şi aproape de bloc, dar nu e cazul să încurajăm acţiunile ilegale ale braconierilor".

Foto: Dani Drăgan, biolog SOR

"În 2013, un coleg de-al meu bulgar proaspăt venit în România a ieşit să vadă Delta Văcăreşti. Un astfel de spaţiu verde nu există în Sofia, nu există în Bulgaria, în mijlocul unui oraş de talia Bucureştiului. A rămas surprins când a văzut braconierii, ştia metoda, el a văzut metoda cu plasa. Se pune o pasăre, un sticlete era atunci, se pune un sticlete într-o colivie foarte-foarte mică pe sol. El cântă şi în momentul în care el cântă, ceilalţi masculi dacă aud vin să vadă dacă este un intrus în teritoriul lor, sunt atrase şi femelele. Braconierul acela avea această colivie pusă pe sol, avea şi hrană, avea nişte pălării cu seminţe de floarea soarelui, pentru a atrage păsările şi o plasă pregătită lângă, pe care s-o arunce peste păsările care veneau. Colegul meu a sunat la 112, a venit Poliţia, când au apărut poliţiştii, trei braconieri au luat-o la fugă prin stuf prin Delta Văcăreşti, doi au reuşit să scape, era vorba de un minor şi de un adult, în timp ce altul a reuşit să fugă de la faţa locului, s-a urcat într-un tramvai, a fost o urmărire un pic ca-n filme, s-a oprit tramvaiul, până la urmă omul a fost identificat, a fost reţinut, dar pentru că nu a fost prins în flagrant, nu a putut fi acuzat de absolut nimic. A negat că sunt instalaţiile lui, celelalte două persoane dispăruseră deja, a fost un talmeş-balmeş din care din păcate, braconierul nu a fost reţinut. Dar peste alte câteva luni de zile, tot în Delta Văcăreşti, unul dintre biologii noştri, care deja ştia păţania cu braconierii se afla acolo cu un voluntar de-al nostru şi au văzut un alt braconier, cu alt stil de a bracona. Vorbim despre beţele cu clei. Beţele cu clei sunt folosite pentru că păsările au nevoie de tufişuri, de beţe, de ierburi înalte, pe care să se aşeze. Ei, beţele astea cu clei erau puse tot în apropierea unei păsări folosite pe post de chemătoare, pasărea cânta, tot un sticlete era, veneau alte păsări şi când se aşează pe băţul acela cu clei, acolo rămân, cleiul este foarte puternic. Pasărea este capturată, este prinsă şi i se taie aripile, ca să nu zboare. Să nu vă închipuiţi că practica asta este una care se face cu atenţie, cu delicateţe, nu. Se taie. De cele mai multe ori se taie grosolan, pasărea este mutilată, nu va mai putea zbura niciodată. Ideea că o să-i crească penele înapoi şi o să poată să zboare... nu, nu este adevărat. S-au găsit mai multe păsări pe care le avea braconierul, atunci a fost alertată Poliţia, deja se ştia care este procedura, au venit încet, s-au ascuns şi l-au prins pe braconier în flagrant. A fost reţinut, a fost preluat de Poliţie, iar păsările s-a încercat să se elibereze. Zic s-a încercat, pentru că unele dintre ele erau mutilate, nu mai puteau zbura şi au şi decedat la câteva zile", povesteşte Ovidiu Bufnilă.

Beţe cu clei (Foto: Dani Drăgan, biolog SOR)

"Cât de răspândit este braconajul la păsări cântătoare? Păi, se poate vedea cel mai simplu în pieţele şi în oboarele din Bucureşti şi din jurul Capitalei. O să vedeţi aproape în fiecare săptămână, cel puţin în sezonul rece, o să vedeţi pe cineva că vine să vândă astfel de păsări. În 99% din cazuri este vorba despre un braconier, care a prins aceste păsări, le-a băgat într-o colivie şi acum încearcă să le vândă", spune responsabilul cu comunicarea de la SOR.

Cum îşi poate da seama un cumpărător dacă pasărea este braconată? "Este simplu, te duci şi te uiţi la pasăre şi o să vezi că are aripile tăiate. Dacă nu are aripile tăiate, sigur nu are inel, pentru că crescătorii de păsări cântătoare folosesc inele, să şi le recunoască între ei, să ştie care a fost un exemplar mai bun, care sunt modificările care intervin asupra speciei şi aşa mai departe. În principiu, tot ce este în pieţe la ora actuală în Bucureşti, vorbim despre păsări cântătoare, scatiu, sticlete, florinte, sunt păsări braconate", afirmă Ovidiu Bufnilă.

Ovidiu Bufnilă, despre braconajul de păsări cântătoare în Bucureşti