Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


2017: între exuberanța creșterii și brambureala fiscală

retro.jpg

2017: între exuberanța creșterii și brambureala fiscală
Image source: 
pixabay.com

Cum a fost anul 2017 pentru economia românească? Anul acesta, poate fi caracterizat prin două mari realități: creștere economică substanțială și o avalanșă de modificări legislative. De altfel, în materie de schimbări ale legislației, România ocupă un prim loc nedorit într-un clasament al statelor europene.

Indicatorul creșterii economice necesită o analiză mai atentă. Concret, creșterea economică a ajuns în trimestrul al treilea al anului 2017 la peste 8% (cel mai mare nivel din Uniunea Europeană) și va încheia anul între 6% și 7%.

Consumul este factorul cel mai important în ceea ce privește contribuția la creșterea economică; investițiile au un aport modest ajungând ca pe primele 11 luni ale acestui an să fie egale cu cheltuielile de capital realizate în anul 2016; absorbția fondurilor europene a făcut un salt pe hârtie ajungând la 13,7 miliarde lei, dar nu este clar cât din această sumă este în contul subvențiilor agricole; industria de tehnologia informației și comunicațiilor își continuă ascensiunea, dar anul 2018 se anunță complicat pentru salariații din această industrie prin prisma bramburelii fiscale creată de legislația privind trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și a soluției complicată găsită de guvern pentru a compensa scăderile de salarii din sector.

Agricultura a atins producții record la câteva culturi agricole, precum porumb, grâu sau rapiță, dar suferă pentru că materia primă obținută nu este incorporată într-un lanț de valoare adăugată.

Creșterea economică a venit la pachet cu creșterea deficitelor. Deficitul bugetar a ajuns, în primele 11 luni, la 1,21% din PIB, aproximativ 10 miliarde lei, dar va atinge la finalul anului 3% din PIB. Deficitul de balanță comercială a ajuns la peste un miliard de euro pe lună și este cu 30% mai mare decât anul trecut.

Datoria publică este în creștere, în pofida faptului că rămâne la un nivel relaxat față de alte state europene, 40% din PIB. Datele BNR arată că datoria publică a crescut anul acesta, în termeni nominali, cu 1,44 miliarde euro. Evoluția datoriei publice poate deveni îngrijorătoare dacă avem în vedere faptul că viitorii ani vor aduce deficite bugetare mari care vor trebui finanțate prin împrumuturi.

Creșterea deficitului de cont curent a ajuns la 5,3 miliarde euro, cu 87% mai mult decât în anul 2016. În esentă, deficitul este cauzat de importul masiv de mărfuri și este echilibrat, chiar și parțial, de industria care prelucrează cu precădere produse în lohn și de sectorul de transporturi externe.

Ultimele luni ale anului 2017 au adus încă trei motive de îngrijorare: creșterea dobânzii ROBOR (aplicabilă la creditele în lei, cu dobândă variabilă) și o devalorizare a leului în raport cu moneda europeană, euro. Creșterea euro este absolut logică prin prisma deficitelor care au explodat anul acesta. Nu în ultimul rând, economia românească încheie anul 2017 cu o inflație peste așteptările băncii centrale, 3%, în luna noiembrie.

Avem, așadar, tabloul complet: inflație, deficite mari, o datorie publică în creștere față în fată cu obiectivul economic al guvernului care s-a concentrat exclusiv asupra creșterii pensiilor și salariilor bugetare. Un obiectiv altfel realizat. Cheltuielile cu salariile bugetare au crescut cu 21%, pensiile au crescut 10%, salariul minim a crescut de la 1.450 lei la 1.900 lei, o creștere cu 30%, în timp ce salariile din sectorul privat au avut un ritm de creștere mult mai conservator, de până la 10%.

În acest an, au avut loc 280 de schimbări legislative. Unele dintre ele, precum TVA split, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat au creat confuzie în mediul de afaceri. În plus, cele mai multe schimbări legislative au fost adoptate fără analize de impact și fără consultarea specialiștilor. Alte inițiative legislative economice au fost prezentate și abandonate, ceea ce a crescut și mai mult gradul de impredictibilitate. Există, însă, toate semnele că și anul viitor sarabanda modificărilor fiscale va continua.

318