Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Război just, riscuri importante

mali.jpg

Război just, riscuri importante

Franţa se află din nou în prima linie a unui război împotriva terorismului care îşi mută mereu frontul. După intervenţiile din Afganistan şi Libia, trupele franceze efectuează operaţiuni militare, deocamdată aeriene, în statul Mali. Este vorba de un război just, sprijinit de comunitatea internaţională, dar care implică numeroase pericole.

Evenimentele s-au accelerat vinerea trecută cînd serviciile de informaţii occidentale au observat o importantă mişcare a unor coloane motorizate de jihadişti spre Bamako, capitala statului Mali. Franţa, după ce s-a consultat cu aliaţii ei, în special cu Washington-ul, a decis o intervenţie aeriană imediată pentru stoparea acestei ofensive. In caz contrar islamiştii radicali ar fi putut intra în Bamako iar consecinţele ar fi fost teribile. Practic se profila la orizont un scenariu inacceptabil pentru Franţa şi pentru Occident, şi anume cel în care diversele grupuri jihadiste, teroriste, narco-jihadiste, islamiste, salafiste, radicale şi mafiote ar fi luat sub control întregul teritori al statului Mali, o ţară de două ori mai mare decît Franţa.

Intr-un fel, vineri 11 ianuarie s-a repetat scenariul de pe 12 martie anul trecut din Lybia cînd coloanele blindate ale lui Gaddafi erau pe punctul de a intra în Benghazi. Inăbusirea revoltei din acest oraş i-ar fi asigurat dicatatorului victoria împotriva rebeliunii, dar aviaţia franceză a intervenit atunci pentru a opri forţe guvernamentale libiene. Si în Mali, ofensiva spre Bamako este oprită dar situaţia pe teren rămîne complicată. După cum arată un specialist în ziarul Le Figaro, acest război din Mali este de fapt continuarea războiului din Libia.

Pentru că nordul statului Mali a fost luat sub control, de fapt, de acei mercenari malieni care au venit să-l ajute anul trecut pe Gaddafi. In momentul derutei din Libia, ei s-au retras în deşert cu imese stocuri de arme şi cu o parte din materialul militar lejer al armatei libiene, printre altele acele vehicole, acela camionete numite şi pick-up-uri, cu care se mişcă ei prin deşert şi care le conferă o mare mobilitate. Ceea ce nu înseamnă că ele nu pot fi localizate prin satelit şi bombardate sistematic.

 In alocuţiunea sa televizată de sîmbătă seară preşedintele François Hollande nu a pronunţat cuvîntul “război”, el a vorbit doar de o intervenţie în ajutorul unui stat prieten. Dar problema este că acest stat prieten a fost în trecut o colonie franceză. Ori, aceste intervenţii militare pe teritoriul fostelor colonii sunt extrem de delicate, în orice moment opinia publică locală se poate întoarce împotriva fostei metropole.

 Ar fi greşit să credem că teritoriul malian care a rămas sub control guvernamental ar fi populat de “adversari ai islamismului”. Statul Mali, care numără 13 milioane de locuitori, a fost considerat multă vreme o “vitrină a democraţiei africane”. La un moment dat, însă, cînd s-a pus problema modernizării legislaţiei, populaţia s-a exprimat în mod democratic mai degrabă pentru instaurarea legii islamice, şaria. Corupţia, dar şi sărăcia (pentru  că statul Mali este unul dintre cele mai sărace din lume) au distrus practic democraţia impusă în Mali după obţinerea independenţei. Tot pe fond de corupţie şi incompetenţă armata maliană nu a reuşită să împiedice mişcarea de secesiune din nord, lansată iniţial de tuaregi, fără motivaţii religioase. Victoria tuaregilor a fost însă confiscată de nebuloasa jihadistă africană, cu ceva ajutor din partea reţelei Al Qaida. Nordul statului Mali a devenit de fapt o bază a jihadismului mondial iar serviciile de securitate franceze, dar şi ale altor ţări occidentale, repertoriază o vasă mişcare de indivizi care, din diferite ţări, inclusiv din Franţa, se deplasează spre Mali pentru a participa la noul război aşa-zis “sfînt”.

In acest moment Franţa se vede ameninţată direct de grupurile jihadiste pe teritoriul ei, dar şi interesele ei în lume sunt expuse. De altfel cei 6000 de francezi care trăiesc în Mali au fost invitaţi să se întoarcă pentru moment pe teritoriul Hexagonului, pentru că grupurile teroriste au pus la punct o adevărată “industrie a răpirilor”. 8 francezi se află oricum ca ostatici în zona Sahelului şi viaţa lor este în pericol. Pentru moment clasa politică franceză sprijină, practic în mod unanim, iniţiativa preşedintelui François Hollande, dar cum se întîmplă de obicei, dacă acest război va fi lung iar forţele internaţionale se vor împotmoli în Mali aşa cum s-a întîmplat în Afganistan, unitatea politică în jurul celui care este în Franţa şi şef al statului şi şef al armatei riscă să se destrame. 

Evenimentele din Mali pot fi urmărite în direct aici.