Bruxelles: Raportul MCV atacă dur amestecul politic în justiţie, fără nominalizări

De această dată, Comisia Europeană a pus sub semnul întrebării o serie de decizii ale Parlamentului, în special tentativa de modificare a Codului Penal care ar fi putut conduce la scoaterea parlamentarilor de sub incidenţa legilor anticorupţie. De asemenea, Bruxellesul a avut de făcut o serie de observaţii privind modalitatea de numire la conducerea instituţiilor cheie din justiţie. De aceea, Comisia şi recomandă "excluderea oricăror schimbări care ar spori oportunităţile politicienilor în vederea influenţării conducerii judiciare sau a independenţei şi autorităţii juridice". Tot referitor la Legislativ, ca o bilă albă, raportul menţionează amendamentele la statutul parlamentarilor din ianuarie 2013 care au adus clarificări privind incompatibilitatea, dar notează că Parlamentul nu oferă motivări atunci când refuză cererea procurorilor de urmărire a unui ales. În concluzie, Bruxellesul pare că ar dori o limitare a amestecului politic în actul de justiţie. Şi nu numai: a oricărui amestec, inclusiv al presei. Comisia aminteşte în raport de atacurile motivate politic în mass-media asupra unor judecători, procurori sau membri ai familiilor lor, precum şi asupra instituţiilor judiciare. Numărul şi forţa acestora pare să fi scăzut din 2012, dar exemplele continuă, susţine Comisia Europeană, precizând că această situaţie "contrastează cu practicile din alte state membre, unde respectul pentru principiul separaţiilor puterilor în stat şi independenţa judiciară limitează comentariile la adresa deciziilor luate în justiţie".

Prezentând aceste aspecte, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că una dintre recomandările pentru viitor ar fi ca toate formele de presiune să fie excluse. « România ar trebui să se asigure că noul Cod de Conduită pentru parlamentari include "prevederi clare" astfel încât parlamentarii şi procedurile parlamentare să respecte independenţa justiţiei şi deciziile sistemului judiciar. Acelaşi lucru ar trebui să întâmple şi în cazul modificărilor aduse Constiuţiei. România trebuie să adopte măsurile necesare pentru restructurarea instanţelor şi să se asigure că nu vor fi excepţii la aplicarea legilor privind incompatibilităţilor, conflictele de interese şi averilor nejustificate şi că măsurile anticorupţie li se aplică tuturor în mod egal », a subliniat Mark Gray.

Următorul raport MCV, peste un an

Pe de altă parte, Comisia Europeană a recomandat ca următoarea evaluare să fie făcută publică peste un an. Totul va depinde însă de viitoarea Comisie Europeană, a subliniat Mark Gray. Întrebat ce se va întâmpla cu aderarea României la spaţiul Schengen, condiţionată de state precum Olanda de existenţa a două rapoarte « pozitive » succesiv, Mark Gray a subliniat că rapoartele nu pot fi evaluate ca atare decât de fiecare stat membru. Aceasta pentru că în cazul României, la fel ca în cazul Bulgariei, vorbim de o situaţie complexă şi de « un tablou mixt ». Întrebat de asemenea ce rost mai au rapoartele MCV în condiţiile în care progresele sunt lente şi până când va continua monitorizarea, Mark Gray a subliniat că rapoartele au provocat schimbări care poate altfel nu s-ar fi produs şi vor continua până când vor fi îndeplinite toate criteriile legate de independenţa şi reformarea justiţiei şi combaterea corupţiei.

Aseară, încă în Israel, preşedintele Traian Băsescu a declarat comentând indirect pe marginea raportului că « încercăm să-i convingem pe toți politicienii că justiția este justiție și ea funcționează și nu se oprește când vor unii sau când vor alții, indiferent cât ar fi de bogați și de puternici din punct de vedere politic ». Aflat la Bruxelles, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea a declarat la rândul său în aşteptarea publicării raportului că « acolo unde politicenii de duzină văd instrumente de atacat o guvernare sau o instituție fundamentală a statului român și vor să se dea mari, eu văd o recomandare și o viziune modernă ». Întotdeauna am privit critica pe care a adus-o și care a avut legătură cu Parlamentul României ca o modalitate de a ne îmbunătăți activitatea », a mai spus el.