Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Kiev: Preşedintele Ianukovici ia în calcul demiterea guvernului

ucraina_violente.jpg

Kiev: Preşedintele Ianukovici ia în calcul demiterea guvernului

Situaţia rămâne tensionată la Kiev după tragicul bilanţ al zilei de miercuri când 5 manifestanţi şi-au pierdut viaţa. Manifestanţii reuniţi joi în Piaţa Independenţei din Kiev  au decis să-şi suspende protestul până la ora 20.00, ora României ca să lase timp negocierilor dintre liderii opoziţiei şi putere. În fruntea delegaţiei opoziţiei se află trei personalităţi printre care mediaticul Vitali Klitschko, fost campion de box, el  este dealtfel şi cel care i-a convins pe manifestanţi să-şi suspende protestul.

Noua serie de discuţii cu puterea este a doua după cea de miercuri când preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat toate cererile interlocutorilor săi. Era vorba printre altele de demisia guvernului şi abrogarea recentei legislaţii contra dreptului de a manifesta.

Tristă constatare a ziarului Le Monde: "În ciuda celor 5 morţi înregistraţi deja la Kiev în timpul manifestaţiilor masive ale opoziţiei, europenii tergiversează adoptarea unor sancţiuni iar americanii îi menajează pe ruşi". Lipsă de acţiune a occidentalilor contra represiune ucraineană, aşa se poate rezuma situaţia actuală.

Şi totuşi la Kiev, tensiunea creşte. Atât de mult încât preşedintele contestat Viktor Ianukovici a decis să convoace de urgenţă parlamentul. "Protestele sunt însoţite de violenţe şi incendii. Situaţia trebuie reglată imediat" e de părere preşedintele autoritar al Ucrainei. Aflaţi în vacanţă, aleşii ucraineni urmează să se reunească de abia la începutul săptămânii viitoare. Ca să discute ce? ne putem întreba. "Eventuala demisie a guvernului şi soarta recentelor legi anti-manifestaţii votate zilele trecute" spune preşedintele parlamentului de la Kiev. Nu de aceaşi părere pare a fi însă şi premierul ucrainean. Mikola Azaro, descris de observatori ca fiind marioneta preşedintelui Ianukovici, califică drept "tentativă de lovitură de stat" ceeace se întâmplă acum la Kiev. În ciuda acestui ton alarmist, şeful statului ucrainean i-a promis preşedintelui Comisiei Europene că "nu intenţionează să decreteze starea de urgenţă". O promisiune făcută telefonic de Ianukovici lui José Manuel Barroso. Acesta din urmă i-a cerut dealtfel liderului de la Kiev "să dialogheze la cel mai înalt nivel" cu opozanţii săi. La dialog şi protejarea vieţii manifestanţilor a făcut apel şi Angela Merkel. Cancelara germană s-a declarat "îngrijorată şi indignată de cum sunt repuse în cauză de noua legislaţie libertăţile democratice şi în particular cea de a manifesta".  

De notat totodată că Angela Merkel a precizat că în ciuda apelurilor în acest sens, "sancţiuni contra Ucrainei nu sunt pe ordinea de zi". Reacţia americanilor a fost şi ea destul de măsurată. Administraţia de la Washington a anunţat sancţiuni modeste - revocarea unor vize pentru câţiva  ucraineni "legaţi de violenţele de la Kiev". Trebuie notat că Ucraina nu face parte din priorităţile lui Barack Obama şi în plus acesta e pe cale să negocieze cu Rusia un dosar mult mai fierbinte şi mai delicat, cel al Siriei.

Şi Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic a cerut într-o scrisoare deschisă preşedinţilor rus şi american, Vladimir Putin respectiv Barack Obama, "să ajute la relansarea dialogului în Ucraina. Cursul evenimentelor din această ţară ameninţă nu numai Ucraina dar şi pe vecinii ei dar şi Europa şi întreaga lume" spune fostul lider de la Kremlin. Sumbră presimţire aşadar din partea lui Gorbaciov şi totuşi succesorul său pare oficial insensibil la acest apel, având probabil şi el alte preocupări mai urgente cum ar fi securitatea Olimpiadei de la Soci.  "Rusia nu va interveni în afacerile interne ale Ucrainei" se poate citi într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt a lui Vladimir Putin.

 În opinia experţilor, cele trei scenarii posibile sunt fie alegeri anticipate - ipoteză foarte puţin credibilă însă - fie înăsprirea represiunii - care să includă blocarea internetului, a convorbirilor mobile şi arestări preventive - fie organizarea unei mese rotunde după modelul celei din Polonia anilor 80, e de părere Florent Parmentier, profesor la Facultea de Ştiinţe Politice din Paris.

 Problema este însă că premierul Azaro a exclus deja alegerile prezidenţiale anticipate, ipoteză în opinia lui "nerealistă". Opţiunea unei deschideri a dialogului cu dublu tăiş pentru că actuala putere ştie că riscă să piardă totul. Câtă vreme occidentalii mai ezită în a-şi înăspri tonul faţă de actualul lider autoritar şi corupt de la Kiev, acesta din urmă poate să mizeze aşadar pe prima opţiune, cea a unei represiuni şi mai violente.