Bugetul UE : solidari, dar nu la plată!

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Preşedintele UE se zicea c-ar propune reduceri suplimentare de 15 miliarde, faţă de cele deja propuse în noiembrie 2012. Ideea a fost respinsă de Italia şi de Parlamentul European.

Summit-ul debutează cu cinci ore şi jumătate întârizere, adică la 20.30 în loc 15.00 (ora locală) întrucât preşedintele UE Herman Van Rompuy trebuie să-şi revizuiască ideile.

În noiembrie, când liderii UE se despărţeau fără un acord, propunerea Comisiei Europene ( 1042 de miliarde de euro) fusese redusă la 972 de miliarde. Acum erau prevazute alte reduceri de aproximativ 15 miliarde, ceea ce premierul italian Mario  Monti a spus ca nu poate accepta.

Parlamentul European, care codecide acum cu statele membre pentru prima data asupra bugetului UE,  a anunţat deja că va respinge aceste cifre.

Van Rompuy se gândise la o suma totala de 960 miliarde în angajamente de plată şi la 929 de miliarde în plăţi efective. Reducerile ar afecta programele de infrastructură Connecting Europe şi programele de observare spaţială.

Totodată, ar putea fi reduse sumele alocate ţărilor candidate la aderare.

La fel, salariile funcţionarilor europeni ar fi fost reduse  (in ciuda grevei acestora din aceasta saptamâna) dar si programele pentru saracii Europei. In schimb Van Rompuy propune între 5-6 miliarde pentru 7 ani  - bani ce ar urma sp fie folosiţie pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.

Coeziunea si agricultura, cele doua mari politici comunitare si mari consumatoare de fonduri, ar trebui să nu facă obiectul altor amputări faţă de cele prezentate in noiembrie ( minus 19 miliarde pentru coeziune si minus 17 miliarde pentru agricultura).

O intâlnire trilaterala între Franta (avocatul mentinerii unui buget robust) , Italia şi Spania (doua tari lovite dur de criza) este programata inaintea deschiderii lucrarilor summitului.

Cine ce vrea ?

Diferitele poziţii pe care se situează statele membre UE nu s-au schimbat în ultimele luni.

Prim-ministrul britanic David Cameron îşi joacă aici cariera politică. El ii apără  pe contribuabilii britanici şi vrea sa reduca drastic viitorul buget al UE.

Pozitia sa de negociere  este intransigenta si a amenintat din nou  cu un veto. Cameron de fapt nu negociază, ci va încerca să îşi impună termenii.

În plus, Marea Britanie crede ca a venit timpul ca UE sa se intinda cât îşi permite, poziţie impartasita de fapt si de statele nordice si intr-o oarecare măsură de Germania.

Franţa, Italia, Spania, Portugalia, susţinute de Comisia Europeană, doresc ca UE să se doteze cu un arsenal mai robust al propriilor resurse, compuse acum în proportie de 99% din taxele vamale. De aceea, taxa pe tranzacţiile financiare  (recent aprobată pentru 11 state membre euro) ar trebui să finanţeze bugetul UE, spun aceste state în ciuda faptului că Germania are o alta viziune.

Şi România ?

România se gaseste într-o a treia tabara: cea a statelor membre care au nevoie disperată de bani, dar a căror pozitie cântăreşte din ce în ce mai putin. Este vorba despre ţările din Est.

Conduse de Polonia în această bătălie a bugetului UE, România şi alte state cer ca sumele pentru agricultură şi coeziune să nu fie reduse mai mult decât au fost deja.

Bucureştiul se zbate ca alocarea viitoare a fondurilor, care pentru niciun stat nu va depasi decât cu maximum 10% alocarea naţională din prezent, să nu fie legată de capacitatea de absorbţie.

Dar aceste state estice sint pe cale să-şi piardă liderul. Varşovia  ar putea fi discreditată de o suspiciune de fraudă privind achiziţiile publice pentru proiecte de infrastructura finantate de UE. Comisia Europeana a înghetat, în 30 ianuarie, o sumă de 890 de milioane de euro destinata Poloniei.

În lipsa unui acord ?

Se spune că aceasta ar fi reuniunea ultimei şanse şi că un acord este sigur, dar Parlamentul European, care a observat iritat de pe tuşă discuţiile, şi-ar dori ca acest acord să nu conţină tăieri masive.

Eurodeputaţii pretind că deja în noiembrie 2012 liderii UE se îndepărtaseră cu mult de ceea ce ar fi putut accepta ei , asa ca orice acord diminuat inca o data acum, ar fi unul nedorit.

În schimb, deputatii cred ca soluţia unui buget anual nu este una tocmai rea. “Numai URSS mai avea buget cincinal”, se alarma miercuri, 6 februarie ,la Strasbourg liderul liberalilor europeni Guy Verhofstadt.

La un mic calcul, dacă baza pentru bugetele anuale ar fi bugetul 2013, în şapte ani UE ar dispune de cifre cu mult mai mari faţă de cele negociate în prezent.

Dar teoria ar fi adevărată doar dacă începînd din 2013 UE ar înregistra o crestere economică demnă de acest nume.