Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De la Budapesta, despre dilemele şi reacţiile unui conflict

tinutul-secuiesc.jpg

De la Budapesta, despre dilemele şi reacţiile unui conflict

În zilele care au trecut am asistat la un duel diplomatic între Budapesta și București al cărui subict și obiect au fost maghiarii din România. Despre dilemele și reacțiile recentului conflict, corespondentul RFI la Budapesta, László Bihari.

Conflictul l-a făcut pe secretarul UDMR, Péter Kovács să evoce pe blogul său anecdota cu valonii și flamanzii pe care autoritățile doresc să le despartă și ordonă ca valonii să se alinieze la dreapta, iar flamanzii la stânga, la care bătrânul Kohn întreabă timid: Dar noi belgienii, unde să ne aliniem?

 După convorbirea telefonică de joi după-amiaza dintre ministrul de externe maghiar János Martonyi și omologul său român Titus Corlățean se pare că spiritele se potolesc deocamdată, după ce actorii politici implicați și-a recoltat profitul politic. Martonyi după convorbirea telefonică a declarat că deși diferența de vederi referitoare la steagurilor secuiești persistă, părțile au căzut de acord în privința continuării dialogului pentru dezamorsarea conflictului în spiritul parteneriatului strategic și că el este foarte optimist în această privință. Șeful diplomației ungare a notat că problemele critice vor fi abordate cu ocazia vizitei sale oficiale la București.

Iar Zsolt Németh, secretar de stat la Externe, după ce a notat că ”războiul steagurilor” a fost început de guvernul român, a afirmat că Budapesta este interesată în diminuarea tensiunii și nu dorește internaționalizarea conflictului, care a început în secuime și tot acolo trebuie să se sfârșească. Németh și-a exprimat opinia că vor cădea de acord repede cu președintele Traian Băsescu, iar domnia-sa va împărtăși experiențele sale privind simbolurile cu prim-ministrul Victor Ponta, care va acționa în consecință. Interesant, până acum liderii opoziției, socialiștii și ecologiștii nu s-au pronunțat asupra chestiunii, sugerând prin aceasta că pentru ei ”războiul steagurilor” este o problemă artificial creată de dreapta la putere.

În schimb, presa s-a ocupat pe larg de conflict, desigur, prin prisma coloraturii sale politice. Presa de dreapta, pro-guvernamentală a adoptat o atitudine intransigentă și marțială, relatând detaliat fazele diferite ale acestuia și abordarea rând pe rând a steagurilor secuiești pe sediile primăriilor din capitală și provincie, ba chiar și în Slovacia, în localități populate de maghiari. Ziarul Magyar Nemzet scrie că este îngrijorător că elita politică și mediatică a României nu a depășit nivelul anilor 90, al pogromului sângeros din Târgu-Mureș și este convinsă că în ”inima Ardealului” mocnește un butoi de pulbere, pe care maghiarii doresc mereu să-l aprindă, în pofida străduințelor blajinilor români care doresc împăcarea.

Această elită nu manifestă în schimb nici un interes pentru înțelegerea aspirațiilor identitare legitime ale maghiarilor. Portalul de politică internațională kitenkinto.hu  scrie că problema steagurilor a fost artificial umflată de partidul de guvernământ de la București pentru a-i dezarma pe maghiari în perspectiva viitoarei reorganizări regionale a României. ”Războiul steagurilor” amalgamat cu chestiunea autonomiei teritoriale este – potrivit analizei - un pretext elocvent pentru a slăbi pozițiile de negociere ale UDMR, o diversiune menită să demonstreze că maghiarii din România sunt la cheremul Budapestei și totodată să fortifice imaginea guvernului de ”apărător al națiunii” în pericol. Cotidianul Népszabadság,  pe de altă parte, notează că problemele decisive ale maghiarilor din România se decid în Parlamentul României și nu la nivelul vociferărilor diplomatice de la Budapesta.

Acestea nu fac altceva decât să slăbească ponderea și influența maghiarilor în legislativul român, deci sunt cert improductive. Până acum prim-ministrul Ponta s-a manifestat în mod surprinzător de pozitiv față de maghiari. Gestul lui de a-l demite pe prefectul radical-naționalist de Covasna este revelator, constată ziarul, pentru a concluziona: avem de a face în fapt de un pretext excelent pentru partidul Fidesz de a aprinde agitația naționalistă, continuând-o cu ocazia restructurării regionale și a referendumului pentru noua Constituție până la alegerile parlamentare din 2014 din Ungaria, când actualul partid de guvernământ speră să câștige cât mai multe voturi din partea maghiarilor cu dublă cetățenie din România.