Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un buget UE de austeritate favorabil României

România câştigă 4.7 miliarde de euro pentru 2014-2020 faţă de perioada anterioară pentru agricultura şi coeziune  în ciuda unui buget strâns de 908 miliarde  de euro aprobat vineri, 8 februarie, la Bruxelles. Este pentru prima data în istoria comunitară când un cadru financiar multianual se află în scădere faţă de perioada precendentă.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

În total, suma alocată României sub viitoarea programare bugetară europeană se situează în jurul a 40 de miliarde de euro, în creştere deci faţă de cele 33.5 miliarde avute între 2007 şi 2013.

România a obţinut astfel cea mai mare creştere procentuală a bugetului, respectiv 18%.

Datorita celor 19 miliarde de euro pentru politicile de coeziune (buget de investitie) şi 18.2 miliarde pentru agricultură (subvenţii pentru fermieri şi fonduri de dezvoltare rurala), România iese câştigatoare.

Unele state au pierdut din fondurile pentru coeziune sperate, pe când România se menţine pe suma de 19 miliarde avută şi între 2007 şi 2013. Ele pot fi absorbite pâna în 2023.

TVA-ul va fi  deductibil din deficitul public privind aceste fonduri de coeziune, ceea ce poate aduce în bugetul de stat circa 2 milioane de euro, a precizat la Bruxelles preşedintele Traian Băsescu.

Rata de cofinanţare din partea UE pentru aceleaşi fonduri a fost in cele din urma fixata la 85%, iar o cofinanţare de 4% înainte de începerea proiectelor a fost şi ea  aprobată pentru România.

Dacă România îşi prelungeşte acordul de finanţare cu FMI, procentul de 85% creşte la 95%, ceea ce practic înseamnă că România nu aduce la finanţarea proiectelor de coeziune decât 5% din costul acestora.

Şi pentru agricultură cifrele sint încurajatoare întrucât subvenţiile directe destinate fermierilor se dublează, vorbim de 11 miliarde de euro pentru viitoarea perioadă faţă de 5.5 miliarde în perioada actuală.

Compromisuri

Per total, liderii UE au fost nevoiţi să se plieze cerinţelor Nordului Europei şi să reducă cheltuielile în perioada 2014-2020 la 908.4 miliarde de euro, adica cu 3% mai puţin faţă de perioada actuală.

"Acesta este un buget pentru viitor", s-a lăudat preşedintele UE Herman Van Rompuy după doua zile şi o noapte de negocieri, dar nu se poate spune ca el este corect din toate punctele de vedere.

Principalele "victime" ale acestei reduceri sint proiectele de infrastructura (proiecte pe termen lung care ar fi creat locuri de munca solide) si proiectele de observare spaţială.

Bugetul UE, născut cu multă trudă şi în urma unor negocieri nedemne de UE actuala, reprezintă aproximativ 1% din Venitul Naţional Brut al Uniunii.

El nu include Fondul de Dezvoltare European, dedicat lumii a treia si nici proiectele spatiale ca ITER si Gallileo.

Programul de ajutor pentru săracii Europei (PEAD) scade de la 3.5 milioane la 2.1 milioane.

Duelul celor puternici

Marea Britanie, intransigentă faţă de cheltuielile comunitare,  şi-a atins scopul. Argumentele celor care doreau un buget robust , cele ale Franţei, ale Italiei, Spanie şi Greciei, între altele nu au fost pe deplin auzite.

Londra a obţinut şi menţinerea faimoasei sale corecţii bugetare (the british rebate), obţinută de Margaret Thatcher în 1984 şi estimat astăzi la aproximativ 6 miliarde de euro.

Iar Franţa a obţinut o mică victorie, anume adăugarea a 1 miliard de euro pentru politica sa de dezvoltare rurală , parte a Politicii Agricole Comune(PAC) , cea mai mare politica comunitară.

Cu toate acestea, preşedintele Francez François Hollande spunea la sfârşitul summitului că "Europa nu a câştigat cât ar fi putut."

Italia primeşte şi ea un bonus de 1.5 miliarde în plus tot pentru dezvoltarea rurală, Spania şi Portugalia sint şi ele beneficiare.

Global  PAC beneficiază acum de aproximativ 363 de miliarde de euro, din care 277,85 sint destinate subvenţiilor directe pentru fermierii europeni. Restul sint alocaţi dezvoltării rurale. 

Din păcate, aceste subvenţii nu sint productive, ele nu sint investite, ci pot fi considerate ca o rentă sau un salariu perceput de fermieri.

Fondurile de investiţii sunt însă cele de coeziune iar  coeziunea, apărată de 16 state membre UE printre care şi România, a plătit în cele din urmă miliardul suplimentar pentru PAC.  

Totuşi, fondurile de coeziune au rămas la nivelul destul de acceptabil de 340 de miliarde de euro pentru 16 ţări, pentru 7 ani.

Iniţial, coeziunea şi PAC ar fi trebuit să aibă cu mult mai multe fonduri, conform unei propuneri a Comisiei Europene. Aceasta a fost apoi modificată în noiembrie 2012 de Herman Van Rompuy, aflat în căutarea unui compromis,  care a redus 19 miliarde de la coeziune şi 17 miliarde de la PAC.

Totuşi, comisarul european al agriculturii Dacian Cioloş , însărcinat cu reforma PAC, a salutat acest acord care poate duce la finalizarea acestei reforme pentru o agricultură mai ecologică şi mai echitabilă.

Parlamentul European, supărat

Toate grupurile politice, cu excepţia unuia, au emis un comunicat comun pentru prima dată în istoria Parlamentului European, pentru a spune că ele nu pot accepta aceste cifre care nu încurajează competitivitatea economiei europene.

Singurii multumiţi s-au arătat eurodeputaţii conservatori britanici.

"Adevăratele negocieri cu Parlamentul European abia acum încep", spun socialiştii, liberalii, ecologiştii şi creştin-democraţii.

Herman Van Rompuy le-a răspuns eurodeputaţilor spunînd că "Parlamentul trebuie să-şi preia şi el acum responsabilitatea” şi să nu respingă bugetul.

Acum este pentru prima dată când Parlamentul European are putere de a codecide alături de statele membre cadru financial multianual al UE.

Una dintre dificultăţile acestui summit a fost aceea de a îndupleca Parlamentul European să accepte cifrele compromisului. Iată o sarcină pe care Herman Van Rompuy nu a dus-o la capăt cu succes.

Eurodeputaţii anticipaseră că acesta va fi un acord care se va îndepărta prea mult de ceea ce ceruseră ei iniţial şi că prin urmare îl vor respinge.

Parlamentul, prin vocea preşedintelui său Martin Schulz, prezent la negocieri în noapte de joi spre vineri, a cerut şi o clauza de revizuire, adica posibilitatea ca in doi-trei ani bugetul sa fie adaptat.

Unele voci spun ca Schulz ar putea decide ca votul prin care va fi respins acordul sa fie unul secret astfel incât sa nu se poate pune presiune asupra deputatilor europeni.

Şi daca Parlamentul European respinge într-adevar acest acord, eurodeputaţii privilegiază pista bugetelor anuale.

Dacă baza pentru bugetele anuale ar fi bugetul 2013, in sapte ani UE ar dispune de cifre cu mult mai mari decât cele negociate in prezent, iata de unde si interesul eurodeputatilor pentru aceasta solutie.

Dar teoria ar fi adevarată doar daca începînd din 2013 UE ar înregistra creşterea economică mult aşteptată.