Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Costurile pregătirilor pentru Schengen

costurile-pregatirilor-schengen.jpg

Decizia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen a fost amânată de Consiliul JAI.

România a pierdut din nou trenul pentru Spaţiul Schengen şi va trebui să îl aştepte pe următorul. La Bucureşti, unii mimează indiferenţa, alţii dezamăgirea, unii vor să pară optimişti, alţii văd totul în negru şi condamnă Guvernul că nu se luptă destul de convingător cu fenomenul corupţiei. Tehnic, însă, România şi-a cam făcut temele şi nici măcar statele care s-au opus aderării la spaţiul de liberă circulaţie nu neagă acest lucru. Dar cât ne-a costat până acum această aderare? La această întrebare a încercat să răspundă agenţia naţională de presă.

Peste un miliard de euro, de la bugetul de stat, dar şi fonduri europene s-a dus pentru aplicarea tuturor măsurilor necesare aderării la Spaţiul Schengen. Din această sumă, din banii contribuabilului român rămas încă pe dinafară s-au cheltuit peste 132 de milioane de euro. Pentru 524 de milioane de euro, bani împrumutaţi cu garanţii de stat pentru derularea contractului cu EADS, tot contribuabilul va trebui să plătească. În fine, din fonduri Phare s-au cheltuit 123 de milioane de euro, 158 de milioane de euro au venit din Facilitatea Schengen, 60 de milioane de euro, din Fondul Frontierelor Externe, iar 50 de milioane de euro din alte surse.

 

Coordonatorul

 

O parte dintre măsuri a fost coordonată de Ministerul de Interne. Astfel, pentru realizarea şi implementarea Sistemului Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României, în august 2004, instituţia a încheiat un contract cu EADS Deutschland GmbH Germania. În total, s-au cheltuit peste 56 de milioane de euro, pentru a se securiza frontierele externe ale Uniunii Europene, din această sumă totală, 14 milioane de euro provenind de la bugetul de stat, în timp ce peste 41 de milioane de euro au fost fonduri europene nerambursabile.

"Fondurile utilizate de Ministerul de Externe pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi securizarea frontierelor externe ale României au avut ca principale obiective implementarea unor proiecte privind modernizarea reţelei consulare, prin reamenajarea la standarde europene a sediilor oficiilor consulare şi pentru dezvoltarea infrastructurii IT în materie de emitere de vize, conform aquis-ului Schengen", a explicat instituţia la solicitarea Agerpres. Astfel, s-au efectuat lucrări de reamenajare la standarde Schengen a oficiilor consulare, valoarea totală a proiectelor ridicându-se la circa două milioane de euro.

Totodată, s-au achiziţionat imobile cu destinaţia de sedii pentru oficiile consulare, valoarea totală a proiectelor ajungând la peste 5,2 milioane de euro. Cât despre achiziţionarea dotărilor şi echipamentelor specifice, aceasta a fost în valoare totală de 18 milioane de euro.

 

Amânarea

 

În fine, să mai spunem că doar în ultimii doi ani s-au mai investit peste 11 milioane de euro, pentru a ne pune la punct dotările cerute de aderarea la spaţiul de liberă circulaţie. Totuşi, la ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europee s-a decis să se reia discuţia referitoare la aderarea României şi Bulgariei la Schengen înainte de finalul anului, avându-se în vedere o abordare în două etape, a anunţat preşedinţia irlandeză a Consiliului European. Consiliul JAI a reafirmat îndeplinirea criteriilor tehnice de către partea română, însă ameninţarea cu vetoul german şi opoziţia Finlandei şi nu numai au dus la o nouă amânare a aderării României la Schengen, scrie Agerpres.