Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: începe campania electorală pentru municipale

alegeri_municipale.jpg

Franţa: începe campania electorală pentru municipale

Pe 23 şi 30 martie au loc în Franţa alegerile locale, cele în urma cărora vor fi desemnaţi viitorii primari. Campania oficială pentru primul tur de scrutin a fost lansată luni.

Peste 926 de mii de candidaţi îşi dispută sufragiile alegătorilor la aceste alegeri locale din Franta. În jur de 21 de mii de liste au fost înregistrate pentru a concura în cele peste 9700 de comune franceze cu cel putin o mie de locuitori. Există însă 64 de comune franceze - dintre care una singură însă de peste o mie de locuitori - în care nu se prezintă niciun candidat, nicio listă la primul tur. Se pot lansa însă în cursă pentru turul doi.

Pot participa la vot francezii, dar şi cetătenii Uniunii Europene dacă sunt înscrişi pe listele electorale sau dacă plătesc acolo impozitele. De asemenea acesti europeni pot fi aleşi consilieri municipali, dar nu primari sau viceprimari.

Potrivit Institutului francez de statistici, aproape 45 de milioane de francezi, dar şi 281 de mii de străini din Uniune Europeană - printre care o serie de români - sunt înscrisi pe listele electorale şi pot deci lua parte la scrutin.

Cum sunt aleşi primarii în Franţa?

Contrar unei ideei preconcepute, alegătorii nu-l votează direct pe primar ci o listă de membrii ai consiliului municipal. Într-o a doua etapă aceşti consilieri aleg primarul şi adjunctii, iar de cele mai multe ori capul de listă al listei câstigătoare obţine mandatul de primar. Numărul de consilieri municipali variază evident în funcţie de mărimea comunei. Un minim de 7 consilieri există în comunele de mai puţin de o sută de locuitori. În cele de peste 300 de mii există 69 de consilieri, iar în orasele mari precum Lyon, Marsilia şi capitala Paris - unde modul de scrutin e diferit - sunt şi mai mulţi consilieri municipali.

Ca să fie desemnată câstigătoare o listă trebuie să obtină la primul tur majoritatea absolută adică 50 la sută plus un vot dar si cel putin 25 de procente din totalul înscrisilor pe listele electorale.

In cazul în care nicio listă nu a câstigat din primul tur, se organizează un al doilea la care pot concura numai listele care au strâns cel puţin 10 procente la primul tur. După al doilea tur, e considerată învingătoare lista care a obtinut cel mai mare scor - ce poate fi deci si sub 50 la sută. In acest caz ea primeste jumătate din locurile de consilieri. Restul mandatelor se distribuie de o manieră proportională.

Candidatii la primul tur au până sâmbătă 22 martie la miezul noptii răgaz să-i convingă pe alegători. Alegători care par a fi interesaţi de miză întrucât 77 la sută dintre francezi afirmă că sunt siguri că vor vota.

Campania electorală

Candidatii la locale - sau municipale cum se spune aici - au mai multe mijloace la dispozitie ca să facă propagandă. Pot tine reuniuni electorale fără autorizatie prealabilă sau îsi pot afisa programul pe panouri special amenajate de primărie şi instalate în fata secţiilor de votare - de cele mai multe ori şcoli. Orice afis pus în altă parte e considerat ilegal chiar dacă regula e foarte des încălcată. Afisele electorale trebuie să fie imprimate pe fond alb. Combinatia de rosu, alb, albastru este interzisă pe afise cu exceptia cazurilor în care reprezintă emblema unui partid.

În comunele de peste 2500 de locuitori, comisiile de propagandă au fost instituite de prefectură ca să distribuie documentele electorale oficiale si buletinele de vot.

În comunele de peste o mie de locuitori, statul plăteste hârtia, imprimarea buletinelor si afisele campaniei oficiale pentru listele care au obtinut cel putin 5 la sută din sufragii.

Frontul National, partidul extremei drepte franceze, constituie una din cheile scrutinului de la sfârsitul lunii, estimează analistii care remarcă faptul că în acest an miscarea lui Marine Le Pen prezintă un număr record de 597 de liste la aceste alegeri, mult peste obiectivul fixat care era de 500 de liste. Potrivit primelor pronosticuri, circa o sută de mari orase de epste zece mii d elocuitori, ar putea bascula dintr-o parte în alta, de cele mai multe ori de la stânga la dreapta dar si invers. Niciunul nu este însă la îndemâna vreunei liste de extremă dreaptă.