Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Corlăţean: Legea limbilor regionale din Ucraina era un pas înainte, chiar dacă imperfect

România speră ca Ucraina să trateze minorităţile naţionale "într-un mod profund european". O spune la RFI ministrul de Externe, Titus Corlăţean. El precizează că legea limbilor regionale era un pas înainte, chiar dacă imperfect. Legea a fost abrogată recent de Parlamentul ucrainean.

Parlamentul de la Kiev a abrogat o lege adoptată în 2012, în mandatul lui Viktor Ianukovici, care stabilea cadrul legal pentru o extindere a folosirii limbilor minorităţilor şi care a permis utilizarea rusei în estul ţării.

Titus Corlăţean aminteşte că "Parlamentul a abrogat această legislaţie care venea în favoarea minorităţilor naţionale din Ucraina, deşi aici istoria este, se pare, un pic mai complexă. Din informaţiile care circulau la Kiev, nu era exclus chiar şi un act de provocare în acea perioadă efervescentă în Parlament, pentru că practic, cineva a introdus pe ordinea de zi acest subiect şi a oferit un pretext excelent Federaţiei Ruse de a utiliza acest vot al Radei pentru o reacţie pe care am văzut-o, inclusiv în plan militar".

Ministrul de Externe crede că Ucraina va fi avantajată dacă va respecta drepturile minorităţilor naţionale: "I-am mulţumit preşedintelui interimar Turcinov, care este şi preşedinte al Radei de la Kiev, al Parlamentului de la Kiev, pentru faptul că a respins promulgarea acestei abrogări, faptul că se relansează procedura legislativă sub forma unui grup de lucru în Parlament, am primit asigurări, cu consultarea minorităţilor naţionale şi a partenerilor europeni în primul rând Consiliul Europei, care are expertiză solidă în materia protecţiei minorităţilor naţionale, iată că permite, sperăm noi, în perspectivă, ca nişte drepturi câştigate, inclusiv de membrii minorităţii române din Ucraina, să fie reconfirmate. Am spus-o foarte clar, Ucraina va fi avantajată şi va putea să evite orice fel de alte provocări şi solicitări peste standardele europene, dacă Ucraina adoptă această decizie înţeleaptă de a pune în practică exact standardele europene, în primul rând ale Consiliului Europei în materia protecţiei minorităţilor naţionale".

Şeful diplomaţiei române se arată optimist: "Le-am spus atât preşedintelui, cât şi primului-ministru şi bineînţeles colegului ministru de Externe ucrainean, am evocat experienţa României, începând cu anii '90, cât de benefic a fost pentru traseul european, în cazul nostru şi euro-atlantic, pacea în societate, coeziunea, faptul că prin garantarea unor drepturi europene privind persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, am putut în mod coeziv ca societate să ne atingem obiectivele de integrare europeană şi euro-atlantică. Am avut ecouri favorabile. Eu sunt încrezător cu privire la evoluţia viitoare".

 

Miza electorală a legii limbilor regionale

 

Întrebat dacă legea limbilor regionale nu a fost folosită mai mult în scop electoral, Titus Corlăţean a răspuns: "E adevărat că a fost o miză electorală pentru mai mulţi reprezentanţi ai mai multor minorităţi, dacă este să fim oneşti. Dar în egală măsură a permis cel puţin o aplicare parţială. Imperfectă, e adevărat, dar a permis o aplicare parţială, ca să dau exemplul minorităţii româneşti, atât în zona Cernăuţi şi în Transcarpatia au fost 11, respectiv şapte localităţi în care a fost recunoscută limba română ca limbă a minorităţii care se aplică şi de asemenea în raionul Herţa, ca limbă regională. Deci se făcuse un pas înainte, încă o dată, imperfect, fără ca în actele administrative să se recunoască efectiv în practică ceea ce legislaţia stabilea, deşi ştiam, auzisem în urmă cu ceva timp, înainte de abrogarea legii că se obţinuse de la Ministerul Educaţiei de exemplu un buget şi o aprobare pentru ca pe diplomele de studii eliberate la solicitarea cetăţeanului ucrainean de etnie română să poată fi scrisă şi versiunea în limba română. Dar încă o dată, erau nişte paşi de început, până la aplicarea completă, corectă încă mai era cale lungă".

"Acum sperăm ca în noul context, cu această orientare europeană, pe care o şi susţinem şi o dorim confirmată prin semnarea părţii politice a Acordului de Asociere de către Ucraina cât mai curând posibil şi modul în care sunt tratate minorităţile naţionale să fie realmente un mod profund european", spune Corlăţean.

Legea limbilor regionale prevedea că limba ucraineană este singura limbă de stat şi că pe teritoriul Ucrainei este garantată utilizarea limbilor regionale, care includ limbile moldovenească, română, rusă, belarusă, bulgară, armeană, găgăuză, germană, greacă modernă, poloneză, slovacă, maghiară.

 
Titus Corlăţean, intervievat de Cosmin Ruscior, despre abrogarea legii limbilor regionale din Ucraina