Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


“Constituția lui Orban”, criticată de toată Europa

orban.jpg

“Constituția lui Orban”, criticată de toată Europa. AFP / George Gobet

Germania conduce corul criticilor la adresa premierului ungar după ce partidul acestuia, Fidesz, a forţat noi modificări ale Constituţiei. Cancelarul Angela Merkel, de dreapta, ca şi guvernul de la Budapesta, a criticat aceste modificări, în cursul întâlnirii cu preşedintele Ungariei, Janos Ader. Comisia Europeană ameninţă la rândul ei Ungaria cu măsuri punitive dacă experţii juridici vor constata că amendamentele adoptate de Parlamentul ungar încalcă legile şi valorile europene.

Preşedintele ungar a avut parte la Berlin de o mustrări în serie. "Preocupările partenerilor europeni ai Ungariei, în special cele privind limitarea competenţelor Curţii Constituţionale, trebuie luate în serios", a avertizat Angela Merkel. Ea a transmis prin Ader omologului său ungar să își folosească în mod responsabil majoritatea de două treimi din Parlament.
A urmat şeful diplomaţiei germane. Guido Westerwelle a explicat şi el că este “îngrijorat în privinţa ultimelor evenimente politice din Ungaria”. “Este important că fiecare ţară din Uniunea Europeană să înţeleagă că aparţine unei comunităţi de valori și că independența Curții Constituționale e crucială”, a mai spus el. Westerwelle a ţinut să adauge şi că a avut cu preşedintele ungar o “discuţie onestă şi uneori schimburi de opinie destul de critice”. Janos Ader este văzut ca un apropiat al premierului conservator Viktor Orban.
Însă limbajul de la Bruxelles este încă unul destul de moderat. Comisia Europeană şi Consiliul Europei s-au declarat deocamdată "preocupate" în legătură cu amendamentamentele aduse legii fundamentarle a Ungariei. Acestea pun sub semnul întrebării respectarea statului de drept, a reglementărilor UE şi a normelor Consiliului Europei, se arată în comunicatul comun.
Povestea nu se va opri însă aici. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că, dacă experţii vor aprecia că Ungaria a încălcat legile europene, Bruxelles-ul va utiliza toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a forţa Budapesta să respecte statul de drept. Aceste instrumente nu sunt însă foarte numeroase. Ungariei i se poate cel mult suspenda o perioadă dreptul de vot în Consiliu ori se poate confrunta cu o procedură de infringement, dar Comisia nu dispune, aşa cum se întâmplă în cazul României, de un mecanism de cooperare şi verificare.
Tocmai pentru că această paletă de instrumente europene e extrem de limitată, Germania, Finlanda, Olanda şi Danemarca au propus săptămâna trecută Comisiei să adopte noi mecanisme de a forţa un stat să respecte valorile europene. Printre propuneri se numără şi suspendarea fondurilor europene. Întrebat de jurnaliști dacă aceste propuneri vizează Ungaria și România, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a refuzat să răspundă.
Deocamdată, Executivul european analizează dacă modificările constituţionale respectă sau nu legile europene. “Nu există un calendar la această oră (n.r. în ceea ce priveşte pedepsirea Ungariei), dar dacă analiza ne va confirma temerile, vom începe discuţiile cu autorităţile ungare”, a mai spus oficialul european.
Totuşi, primul apel la ordine a fost ratat. Problema respectării statului de drept în Ungaria nu a fost discutată la Consiliul miniştrilor de Externe de luni, în ciuda cererii mai multor state de a introduce chestiunea pe agendă.
De când a preluat puterea, în 2010, Viktor Orban s-a aflat mai mereu într-o relaţie îngheţată cu Bruxelles-ul din cauza deciziilor puţin europene pe care le-a adoptat cu ajutorul majorităţii de două treimi de care dispune în Parlamentul de la Budapesta. Bruxelles-ul, dar şi Washingtonul l-au acuzat că subminează democraţia şi că îşi concentrează prea multă putere în propriile mâini. Orban a respins de fiecare dată acuzaţiile şi a replicat că “modernizează” Ungaria şi o scapă de relicvele comunismului.
Ultimele amendamente constituţionale prevăd că atât Curtea Constituţională cât şi preşedintele ungar nu mai pot respinge viitoare amendamente decât din motive procedurale şi nu din pricina conţinutului. De asemenea, Curtea nu va mai putea lua decizii bazate pe hotărâri luate înainte de 1 ianuarie 2012, când noua Constituţie a Ungariei a intrat în vigoare. Aşadar, sunt limitate din nou atribuţiile instanţei. Dar nu doar atât.
Noile reglementări  vor afecta şi drepturile fundamentale, ca libertatea presei, libertatea religioasă, libertatea de mișcare și de opinie. De pildă, sunt excluse din conceptul de familie cuplurile trăind în concubinaj și cele de același sex, este penalizată prezența în spațiul public a persoanele fără adăpost. De asemenea, amendamentele limitează posibilitatea legală de critică și opinie privind persoanele publice, îi obligă pe absolvenţii de universităţi de stat la muncă în Ungaria sau la rambursarea costului studiilor, interzic publicitatea politică în campania electorală în mass-media comercială. 
Până la această oră însă, cea mai dură la adresa Ungariei a fost presa germană, care cere Comisiei o poziţie clară la adresa unui Viktor Orban tot mai sfidător. “Der Spiegel” de pildă vorbește despre sfârşitul domniei legii în Ungaria. 
Noile decizii de la Budapesta au fost criticate și în Parlamentul European. Guy Verhofstadt, liderul liberalilor europeni, a cerut o investigație formală și eventuale sancțiuni la adresa Ungariei. Iar alți europarlamentari au cerut liderilor europeni să discute situația la summitul european de mâine, la care va participa și Viktor Orban.
Washingtonul și organizația Human Rights Watch au avertizat de asemenea că Orban și partidul său, Fidesz limitează sistematic drepturile democratice. Critici și condamnări așadar pe toată linia. Însă reacția Comisiei Europene în acest caz este mult prea lentă, a acuzat opoziția de la Budapesta. Rămâne de văzut dacă măcar de această dată Viktor Orban va putea fi în vreun fel constrâns de Bruxelles să renunțe la noile prevederi. Până atunci, rămâne în vigoare ceea ce presa internațională a numit “Constituția lui Orban”.