Alegeri locale Franţa: Absenteismul şi Frontul Naţional, marii învingători

O puternică creştere în rezultate a Frontului Naţional, partidul extremei drepte franceze, un net recul al stângii de la guvernare şi mai ales un absenteism record-iată cele trei mari lecţii care se pot trage de pe urma acestui prim tur al localelor din Franţa.

Procentul de absenteişti, peste 38 de procente din electorat, cu cinci puncte mai mult faţă de alegerile locale din 2008, care deja pe atunci reprezentau un record, marchează deziluzia, neîncrederea francezilor faţă de clasa lor politică. De această absenţă la urne a francezilor a profitat, cum era previzibil, Frontul Naţional. Ca să câştige voci şi simpatie, extrema dreaptă a mizat şi pe scandalurile care au zdruncinat în ultimele săptămâni şi luni de zile atât puterea socialistă, cât şi partidul conservator UMP din Opoziţie. Pentru prima dată în istoria sa, Frontul Naţional a câştigat din primul tur primăria unui oraş de peste zece mii de locuitori, e vorba de Hénin-Beaumont, din nord-vestul Franţei, unde Steeve Briois a fost ales primar încă din prima duminică a alegerilor. În alte localităţi, de această dată în sudul Franţei, precum Avignon, Béziers şi Fréjus, listele Frontului Naţional au ajuns în frunte după primul tur. Stânga şi mai ales partidul socialist de la putere a fost aspru avertizată, lucru de aşteptat şi el, având în vedere cota de popularitate extrem de slabă de care se bucură Executivul francez.

Ce se poate întâmpla duminica viitoare?

Chiar dacă miza acestui scrutin local era una naţională, cel puţin în optica unora, chiar dacă mesajul politic transmis Executivului de la Paris e unul puternic şi preşedintele socialist, François Hollande, va fi nevoit să ţină seama de el, chiar dacă Frontul Naţional s-a făcut remarcat la primul tur, partidului extermist de dreapta îi va fi greu să "recidiveze" la al doilea tur, pentru simplul motiv că nu e suficient implantat pe tot teritoriul ţării. Cu alte cuvinte, duminica viitoare, Frontul Naţional va fi arbitru în peste 200 de comune, din care 120 cu mai mult de 30 de mii de locuitori şi ar putea cuceri cel mult zece oraşe mici sau medii. Mai multe deci decât cele trei din 1995, dar nu destule încât să putem vorbi, cum o face deja Marine le Pen, despre "sfârşitul bipolarităţii peisajului politic francez". Socialiştii şi conservatorii rămân stăpânii eşichierului politic francez. Din cauza menţinerii Frontului Naţional la turul doi, "valul albastru", adică marea victorie prezisă şi dorită de conservatorii francezi din UMP ar putea fi şi ea ceva mai modestă după turul doi. Ca să poată vorbi despre o revanşă după înfrângerea din 2008 şi ca să-i devanseze pe socialişti, partidul UMP trebuie să recucerească duminica viitoare cel puţin 36 de oraşe de peste nouă mii de locuitori, fără să piardă nici unul. Pariul e greu, dar nu imposibil de câştigat. Totul va depinde de mobilizarea sau nu a electoratului şi de felul în care vor vota alegătorii extremei drepte în oraşele în care listele lor preferate au ieşit din cursă.

Cum au reacţionat oamenii politici, ce spun guvernanţii şi ce zice Opoziţia?

Premierul Jean-Marc Ayrault, care are probabil în acest moment zilele numerate în fruntea echipei de la Paris, a chemat "forţele democratice", adică parlamentare, să facă baraj extremei drepte peste tot, pentru a împiedica partidul lui Marine Le Pen să cucerească primării. Jean-François Copé, liderul partidului conservator UMP, prima forţă a Opoziţiei de la Paris, a chemat alegătorii extremişti de dreapta să voteze cu UMP la turul doi. În opinia lui Copé, "duminica viitoare se pot reuni condiţiile pentru a înregistra o mare victorie". Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, salută "o recoltă excepţională", în timp ce pe platourile de televiziune, duminică seară, o purtătoare de cuvânt a Guvernului socialist denunţa "fasciştii" din Frontul Naţional.

Ce spune presa, după alegerile locale din Franţa

Titlul din Parisien, ziar popular, este foarte clar: "Sancţionat", se poate citi pe coperta publicaţiei, deasupra unei poze a preşedintelui socialist, François Hollande. Le Journal du dimanche constată şi el că primul tur a fost "dureros pentru socialişti", iar ziarul notează de asemenea că "Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional, şi-a câştigat pariul". Libération, cotidian cu simpatii de stânga, constată că "Frontul Naţional a intrat pe scena locală şi că socialiştii au luat bătaie la fundul gol". Le Figaro, ziar conservator, evocă un "vot-sancţiune pentru stânga şi un scor istoric pentru extrema dreaptă". Le Point, revistă de dreapta, constată că "stânga e groggy, Marine Le Pen jubilează şi UMP crede în valul albastru duminica viitoare". L'Express, tot cu simpatii conservatoare, se întreabă "dacă e cineva pe undeva ca să salveze stânga?". Nici măcar la Nouvel Observateur nu se găseşte acest salvator, întrucât revista de stânga notează şi ea că "socialiştii au luat aseară o palmă". Pentru site-ul Rue89, mesajul către Hollande este clar: "schimbarea–a se înţelege a premierului şi a politicii sale–trebuie făcută acum. Huffington Post, versiunea franceză a site-ului american de informaţii, dă stângii "patru idei ca să evite catastrofa la turul doi". În fine Slate, site tot de sorginte americană, se întreabă dacă "stânga nu e pe cale să piardă şi votul minorităţilor din Franţa".

Rezultatele în anumite oraşe-simbol

La Paris, contrar aşteptărilor şi pronosticurilor, lista condusă de conservatoarea Nathalie Kosciusko-Morizet, pe scurt NKM, ajunge în frunte, devansând cu un procent şi jumătate lista socialistei Anne Hidalgo. Aceasta din urmă pare însă asigurată de victorie duminica viitoare, întrucât în cele două arrondissmente-cheie ale Capitalei de care depinde bascularea Primăriei la dreapta, socialiştii au ieşit în frunte. Trebuie spus aici că socialiştii parizieni ajung în frunte în 12 din cele 20 de sectoare ale Capitalei. La Marsilia, însă, seismul politic a fost enorm. Actualul primar conservator e mult în faţă, dar pe locul doi s-a clasat Frontul Naţional, în timp ce candidatul socialist a sosit de-abia pe locul trei. Al doilea oraş al Franţei era o ţintă privilegiată a socialiştilor, rezultatul de duminică e deci cu atât mai decepţionant. La Niort, Primăria a trecut în mâinile dreptei, după 60 de ani de guvernare de stânga şi alte oraşe, precum Strasbourg, Toulouse şi Limoges ar putea şi ele să treacă la dreapta duminica viitoare.

Cei 40 de candidaţi români

La Annonay, în departamentul Drôme, Ana Lumânaru, kinetoterapeută, figura pe lista "Annonay pour tous", clasată la dreapta, ba chiar la extrema dreaptă de unii analişti. Ei bine, această listă nu a obţinut decât puţin peste zece procente, iar Primăria localităţii de 17 mii de locuitori a rămas încă din primul tur în mâinile primarului socialist. "Annonay pour tous" nu va trimite decât un singur consilier municipal, capul de listă, or românca era de-abia pe poziţia a 13-a.

La Montreuil, în periferia Parisului, unde pe lista ecologiştilor figurează o româncă de etnie romă, Liliana Hristache, verzii sunt nevoiţi să aştepte până dumnica viitoare, ca să vadă câtă lume va trimite la Primărie.

La Sainte-Marie, în Pirineii orientali, însă, unde pe lista Frontului Naţional figura Gheorghe Blede, Primăria a fost luată de conservatori şi românul a rămas şi acolo pe tuşă.

În fine, la Corbas, în departamentul Rhône, Alina Dan, tot pe lista extremei drepte, trebuie să aştepte încă până duminică, la fel ca fostul nostru coleg Alexandru Papilian, prezent pe lista Frontului Naţional la Limoges, unde se va vota din nou peste şase zile.

Comentarii pe reţelele sociale

Rezultatele pe Twitter au început să "curgă" încă dinaintea orei fatidice şi legale, adică opt seara. Unii reprezentanţi ai dreptei, precum Nadine Morano, Christine Boutin şi Hervé Morin au început să-şi felicite colegii de partid via Twitter cu mult înainte de ora opt, având în vedere că în localităţile mici, unde secţiile se închiseseră de la şase, rezultatele erau deja cunoscute, dar interzise spre publicare până la opt. Cei trei conservatori citaţi mai înainte au fost de altfel "admonestaţi", "avertizaţi" de site-ul de informaţii Slate, care tot pe Twitter ne spunea dacă vrem să nu plătim amenda de 3.750 de euro, "să nu facem ca Morano, Boutin şi Morin". Un fel de a ne invita de fapt să vedem repede ce au scris cei trei.

Socialiştii de pe Twitter s-au reconfortat cum au putut, cu mesaje care încercau să relativizeze înfrângerea lor: "din 1977 încoace, nici o alegere intermediară nu a fost câştigată de partidul de guvernământ".

Nathalie Kosciusko-Morizet, reprezentanta dreptei pentru Primăria Parisului, ajunsă duminică în frunte cu un punct şi jumătate avans faţă de socialista Anne Hidalgo, le-a mulţumit parizienilor via Twitter, omiţând să le spună însă că-i va fi greu, dacă nu chiar imposibil, să câştige duminica viitoare.

Steve Briois, candidat victorios încă din primul tur sub culorile Frontului Naţional la Hénin-Beaumont, şi-a îndreptat primele gânduri spre "poporul francez, pe care sistemul politico-mediatic îl dispreţuieşte. Mâine, Franţa", se încheie enigmatic acest tweet, poate din lipsă de spaţiu…

Alain Juppé, primar conservator de Bordeaux, victorios şi el din primul tur, a ţinut să pună lucrurile la punct apropo de poziţia sa faţă de extrema dreaptă: "Nu există nici o compatibilitate între ideile Frontului Naţional şi ale noastre". O punere la punct necesară, în contextul în care mai mulţi reprezentanţi ai dreptei tradiţionale riscă să fie tentaţi la turul doi, ca să nu-şi piardă locul de primar, să se alieze cu extremiştii din FN. Adversarul lui Juppé, socialistul Vincent Feltesse, învins deci duminică seară, a luat aere de Terminator, cum spune Le Figaro, scriind astfel pe Twitter: "Mă voi ridica de la pământ, voi reveni şi voi fi primar la Bordeaux!".

În fine, o candidată ecologistă, Claire Carré, l-a acuzat duminică seară pe Twitter pe deputatul şi fostul ministru conservator, Pierre Lellouche, de sexism! "Îmi spune uitându-se în ochii mei «Voi ecologistele sunteţi oricum prea frumoase şi prea bune»". Evident că acest tweet a făcut înconjurul lumii politico-mediatice franceze.