Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comemorări ale bombardamentelor NATO asupra Serbiei

Serbia comemorează 15 ani de la începutul bombardamentelor NATO asupra teritoriului său cu scopul de a obliga Belgradul să înceteze reprimarea separatiştilor şi civililor albanezi din Kosovo. Cu această ocazie, liderii politici vor depune jerbe de flori în mai multe locuri care au fost bombardate în cursul acestei campanii aeriene care a durat 78 de zile, inclusiv la Belgrad, unde se va deschide un parc în memoria a 16 persoane ucise în bombardarea sediului Radioteleviziunii Sârbe.

Interesant este faptul că în şcolile din întreaga Serbie, o lecţie de istorie va fi consacrată marcării începutului "agresiunii" asupra Serbiei, cum e descrisă campania NATO demarată în 1999 la 24 martie, fără unda verde din partea Consiliului de Securitate al ONU. În timpul campaniei, Belgradul spune că aproximativ 2.500 de civili sârbi au fost ucişi şi aproximativ 12.500 răniţi. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch estimează că în realitate au fost ucişi aproximativ 500 de civili.

Pentru Serbia însă, dincolo de victime, campania NATO a însemnat pierderea fostei sale provincii Kosovo, a cărei independenţă refuză să o recunoască în ciuda faptului că Belgradul a acceptat normalizarea relaţiilor cu Priştina, sub auspiciile Bruxelles-ului. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de aproximativ 100 de ţări, inclusiv de către Statele Unite şi 23 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Să mai spunem că, în contextul scandalului legat de alipirea Crimeei la Rusia, președintele Republicii Srpska, entitatea sârbilor din Bosnia-Herțegovina, Milorad Dodik, a declarat într-o conferinţă comună cu vicepremierul sârb, Aleksandar Vucic, că ar putea proceda similar. « Secesiunea provinciei Kosovo a fost sprijinită de multe dintre țările care acum afirmă că același lucru este ilegal în Ucraina », a ținut el să afirme. « Statele occidentale nu au avut nicio dificultate să susțină la acea vreme o amenințare la adresa integrității teritoriale a Serbiei, dar au o problemă atunci când este vorba de Crimeea, care istoric a făcut parte din Rusia », a mai spus Milorad Dodik.